Potrivit unui comunicat remis presei, CCIFER consider că este necesară "dezvoltarea sau cel puţin menţinerea la nivelul actual al sistemului de pensii private lansat în perioada 2007 - 2008 ca măsură minim necesară pentru îmbunătăţirea capacităţii generale a întregului sistem de pensii de a face faţă aşteptărilor populaţiei active".

"Evoluţiile demografice pe termen mediu indică faptul că, în următorii 15 ani, fiecare angajat din România va ajunge să susţină aproximativ 2,5 pensionari. Mai mult, Expert Forum estimează ca, la orizontul 2040, Pilonul I va acoperi doar 25% din salariul mediu brut pe economie, iar Pilonul II poate suplimenta aceasta sumă cu 10-15 procente. În acest context demografic, acum 10 ani, a apărut necesitatea dezvoltării unui sistem de pensii coerent, bazat pe trei piloni de pensii complementari, menit să asigure o stabilitate financiară la vârsta pensionării. În condiţiile în care există o tendinţă generală de subestimare a nevoilor reale de economisire, pentru majoritatea angajaţilor români, Pilonul II reprezintă singura formă reală de economisire care oferă garanţia absolută asupra contribuţiilor proprii", precizează CCIFER.

În viziunea reprezentanţilor Camerei franceze, evoluţia fondurilor de pensii în România a înregistrat 'cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflaţia şi comisioanele)' într-un panel de 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2008-2017".

În plus, Pilonul II din România ocupă, de trei ani consecutiv, această primă poziţie în raportul BetterFinance, ceea ce plasează pensiile private pe o poziţie fruntaşă în categoria instrumentelor financiare de economisire pe termen lung.

Conform unui studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la cererea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Pilonul II a înregistrat randamente investiţionale pozitive de la lansarea sa din 2008. În plus, după cum rezultă din studiul realizat de OECD referitor la performanţa în termeni reali (ajustaţi cu inflaţia) a fondurilor de pensii din 38 de state la nivel global, în perioada 2008 - 2016, fondurile de pensii din România ocupă locul al doilea.

"Prin mandatul asumat de fondurile de pensii faţă de participanţi, acestea urmăresc o abordare investiţională pe termen lung, fiind din acest motiv un investitor strategic în economie. Dovada o reprezintă faptul că 92% din activele de aproximativ 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească, ceea ce face din fondurile de pensii unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice din România. Totodată, fiind investitori importanţi strategici în companii locale şi respectiv ai datoriei guvernamentale, aceştia acţionează ca un stabilizator al pieţelor financiare, cât şi ca un actor important al dezvoltării guvernanţei corporative în România", susţin reprezentanţii CCIFER.

Comunicatul CCIFER vine ca reacţie la Programul legislativ 2018 publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, care anunţa existenţa unui proiect de lege potrivit căruia contribuţiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018.

Duminică seară, într-o emisiune televizată, Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a arătat că aceasta a fost o propunere a CNP, cu care Guvernul nu este de acord.

Reacţia mediului de afaceri nu a întârziat însă, mai multe organizaţii importante din mediul de afaceri solicitând menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II de pensii, fără alte modificări, într-un document intitulat "Apel pentru păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România".

Luni dimineaţă, organizaţia Romanian Business Leaders (RBL) a solicitat, la rândul său, creşterea la 6% a contribuţiilor pe Pilonul II arătând că 7 milioane de angajaţi români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor.

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), Ion Ghizdeanu, a precizat că informaţiile legate de suspendarea plăţilor la Pilonul II de pensii au fost doar scenarii de discuţii publicate din greşeală. Potrivit acestuia, instituţia pe care o reprezintă nu a înaintat, oficial, nicio propunere pe această temă. "Nu ştim dacă vom mai veni cu o propunere sau nu, o să vedem", a arătat şeful CNP.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România exprimă o poziţie comună a societăţilor membre şi a investitorilor francezi în România în dialogul cu autorităţile publice. CCIFER reuneşte peste 500 de companii franceze şi româneşti ce reprezintă 18 miliarde de euro şi peste 125.000 locuri de muncă.