“Vestele galbene” îngenunchează economia Franței. Deficitul va depăși în 2019 limita impusă de UE
Vestele galbene, Franta, proteste
Deficitul ar urma să se agraveze uşor în 2019 şi să atingă 3,2% din PIB în contextul măsurilor luate pentru dezamorsarea crizei "vestelor galbene", a anunţat premierul Edouard Philippe, relatează AFP.
Pentru a atenua consecinţele pentru finanţele publice ale acestor măsuri, guvernul a decis să scadă doar impozitele pentru societăţile cu o cifră de afaceri mai mică de 250 de milioane de euro de anul viitor.
Pentru celelalte companii, măsura va fi amânată cu un an, a declarat prim-ministrul într-un interviu pentru ziarul Les Echos publicat online duminică seară, scrie Agerpres.
"Obiectivul nostru este de a ne respecta la maxim angajamentele, ne asumăm o lejeră creştere a deficitului din cauza accelerării scăderii impozitele", a spus şeful guvernului.
"Dar suntem atenţi la conturile publice şi vom lua o serie de măsuri, asupra companiilor şi a cheltuielilor, de ordinul a 4 miliarde de euro. Asta ar trebui să ne permită să limităm deficitul la circa 3,2% pentru 2019", a adăugat el.
Potrivit lui, "măsurile anunţate de preşedinte vor costa în jur de 10 miliarde de euro". Deficitul anunţat anterior pentru 2019 era de 2,8%.
Aceste măsuri vor constrânge guvernul să controleze cheltuielile, a precizat Edouard Philippe. "În cadrul execuţiei bugetare pe 2019, ar trebui să realizăm economii de unul până la 1,5 miliarde de euro", a declarat el, promiţând că coopereze în acest sens "cu Parlamentul".
El a confirmat şi faptul că guvernul intenţionează de anul viitor să introducă o taxă pe "GAFA", giganţii economiei digitale (Google, Apple, Facebook, Amazon), care ar urma să permită "generarea unor încasări de 500 de milioane de euro".
Salariul minim, majorat din februarie
Majorarea cu 100 de euro a salariului minim interprofesional din Franţa presupune "o creştere masivă a primei de activitate" care va fi vărsată "de la 5 februarie pentru a completa salariul din ianuarie", a mai anunţat premierul francez.
Această creştere nu îi va afecta deci pe toţi salariaţii cu salariul minim, întrucât prima de activitate ţine cont de venitul total pe gospodărie, dar "vom mări numărul gospodăriilor eligibile, care va creşte de la 3,8 milioane la 5 milioane", a precizat prim-ministrul francez.
"Această reformă merge dincolo de persoanele cu salariul minim: toţi salariaţii celibatari fără copil vor câştiga 100 de euro în plus până la un venit net de 1.560 de euro. Mamele celibatare cu un copil, şi sunt numeroase, vor putea primi prima până la un salariu de 2.000 de euro. Un cuplu cu doi copii, dintre care unul cu salariul minim, iar celălalt cu 1.750 de euro, vor avea veniturile mărite cu 200 de euro", explică Edouard Philippe.
Nu toate salariile în jurul salariului minim vor fi deci mărite, cum a promis totuşi guvernul în ultimele zile, notează AFP.
"Poate părea surprinzător, dar 1,2 milioane de salariaţi în jurul câştigului minim se află în 30% dintre gospodăriile franceze cele mai înstărite. Obiectivul nostru este de a spori puterea de cumpărare a gospodăriilor din clasa de mijloc, ceea ce au cerut 'vestele galbene', şi în acest context a ţine cont de ansamblul veniturilor nu mi se pare scandalos", a spus Edouard Philippe.
"Am preferat această soluţie unei scăderi a cotizaţiilor salariale, care era mai incorectă şi care a fost deja cenzurată de Consiliul constituţional. Este propunerea guvernului dar, normal, o vom dezbate în parlament", a adăugat el.
Edouard Philippe nu a precizat valoarea creşterii primei de activitate, dar se va ţine cont de creşterea automată a salariului minim din ianuarie şi ar urma să fie de circa 80 de euro.
Supusă unor condiţii, în special legată de resurse, prima de activitate este destinată celor care câştigă între 0,5 şi 1,2 din salariul minim.
Circa 2,6 milioane de persoane beneficiază în prezent de prima de activitate, dar multe persoane care ar putea să o pretindă nu o solicită.
"În final, trebuie de asemenea depuse eforturi pentru a face această primă de activitate mai uşor de înţeles şi mai automată", a recunoscut prim-ministrul.
Impozitele, diminuate progresiv
Miercuri, comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici a declarat, referitor la probabila depăşire în 2019 de către Franţa a limitei de deficit de 3% din PIB prevăzută de regulile europene, că este "de preferat", ca aceasta să fie "limitată, temporară şi excepţională".
În ceea ce priveşte scăderea ratei de impozitare a societăţilor, Edouard Philippe a reamintit că "ne-am luat angajamentul unei diminuări progresive a ratei de impozitare asupra societăţilor pentru a atinge nivelul de 25% în 2022" şi că în 2019, "impozitul ar urma să scadă de la 33% la 31%".
"Această scădere nu va privi în cele din urmă decât firmele cu mai puţin de 250 de milioane de euro cifră de afaceri. Măsura a fost amânată cu an pentru ceilalţi", a precizat el.
"Cerem deci un efort celor mai mari companii pentru a ne permite să obţinem încasări suplimentare de ordinul a 1,8 miliarde de euro", a adăugat el.
Ministrul economiei Bruno Le Maire a vorbit încă de săptămâna trecută despre această măsură, spre nemulţumirea organizaţii patronale, care estimează că reducerile de cotizaţii sociale şi de impozite sunt necesare pentru competitivitatea companiilor franceze.
Preşedintele Medef, Geoffroy Roux de Bézieux, a acuzat pe 7 decembrie că Franţa este ţara din OCDE unde ponderea impunerilor fiscale a fost cea mai importantă în 2017, reprezentând 46,2% din PIB.
Pe acelasi subiect: