Una dintre cele mai mari ferme ”verticale” din Europa se înalță la periferia orașului Copenhaga. Cum arată construcția uriasă de 14 etaje, iluminate de 20.000 de becuri LED
Într-un depozit obişnuit situat într-o zonă industrială de la marginea oraşului Copenhaga se află una dintre cele mai mari ferme "verticale" Europa, inaugurată săptămâna aceasta, relatează luni AFP.
Rafturi uriaşe pe 14 etaje, înalte de 10 metri şi iluminate de un număr total de 20.000 de becuri LED, umplu de la podea până la tavan acest vast hangar de 7.000 de metri pătraţi, operat de start-up-ul danez Nordic Harvest.
Pentru a asigura recolte regulate - de 15 ori pe an în acest caz - produsele care nu sunt atinse de lumina zilei sunt iluminate permanent.
Roboţi care transportă tăvile cu seminţe se deplasează pe culoare, accentuând atmosfera futuristă.
Dacă primele frunze de salată cresc în lumina puternică, recipientele mari din aluminiu sunt deocamdată aproape goale. Însă, aproximativ 200 de tone de produse de fermă urmează să fie expediate până în primul trimestru al anului 2021 şi aproape 1.000 de tone pe tot parcursul anului, în urma activităţii a 50 de angajaţi, după cum explică Anders Riemann, cel care a proiectat ferma. Suficient pentru a plasa depozitul Taastrup printre cele mai mari din Europa, scrie Agerpres.
Aceste ferme urbane sunt criticate de fermierii din mediul rural, care se îndoiesc de capacitatea lor de a hrăni planeta şi pun la îndoială consumul de energie electrică sau preţul produselor lor.
Însă, Anders Riemann descrie, dimpotrivă, un model ecologic, cu circuite scurte apropiate de consumator, însă cu condiţia de a utiliza electricitate verde, ca în acest caz.
"O fermă verticală se caracterizează prin absenţa unor inconveniente pentru mediu, prin reciclarea întregii ape, a nutrienţilor sau a îngrăţămintelor", susţine bărbatul de circa cincizeci de ani, care nu foloseşte pesticide.
În Danemarca, campioană europeană a energiei eoliene, aproximativ 40% din electricitate provine din surse regenerabile, deşi combustibilii fosili sunt încă majoritari.
"Dar la Nordic Harvest folosim 100% energie produsă de turbine eoliene, ceea ce ne face neutri din punct de vedere al CO2", explică fermierul urban.
Deşi păstrează discreţia în privinţa sumei la care se ridică factura sa de energie electrică, curentul electric provine din "certificate eoliene" înregistrate la Bursa de Energie - un document juridic "ce garantează faptul că toată cantitatea de energie electrică ce este consumată echivalează cu electricitatea produsă de turbinele eoliene din larg", spune Riemann.
Dezvoltare timidă în Europa
Create la începutul anilor 2010, aceste ferme verticale s-au multiplicat în Asia şi mai ales în Statele Unite, unde se află cea mai mare fermă verticală din lume. Acestea încep să se dezvolte timid şi în Europa.
Pentru Riemann, dezvoltarea agriculturii urbane ar putea contribui la reîmpădurirea terenurilor exploatate prin monocultură.
"Am mutat pădurile pentru a avea câmpuri cultivate", deplânge el apărând revenirea în oraş "a unei părţi din producţia de alimente, cultivată pe un teren mult mai mic şi într-un spaţiu optimizat pe înalţime", a spus Riemann.
În ferma sa, se foloseşte 1 litru de apă pe kilogram de masă vegetală, de 40 de ori mai puţin în comparaţie cu procesul de cultivare în seră şi de 250 de ori mai puţin faţă de cultivarea în câmp, a precizat el.
Printre clienţi se numără firmele de catering, restaurantele, dar şi supermarketurile.
Potrivit unui sondaj realizat de Federaţia Agricultorilor, 95% dintre danezi sunt dispuşi să îşi modifice comportamentul de cumpărare pentru a proteja mediul.
Pentru Carl-Otto Ottosen, profesor de agronomie la Universitatea din Aarhus, compania, care se concentrează pe o mică varietate de produse, rămâne anecdotică şi nu pune în pericol practicile agricole tradiţionale din Danemarca, unde "nu există nicio problemă cu spaţiul".
"Funcţionează în Japonia sau Shanghai, unde nu este loc să cultivi şi unde se caută produse de calitate", susţine el. Ceea ce caută danezii, mai presus de toate, "este preţul, nu gustul", spune Ottosen.
Nordic Harvest, care vizează rentabilitatea încă din primul an de funcţionare, dă asigurări că marfa sa va fi oferită la preţuri competitive, similare cu cele ale mărfii rezultate din agricultura ecologică.
Compania "îşi propune să permită supermarketurilor să îi vândă produsele la acelaşi preţ ca produsele bio cultivate în mod convenţional".
Pe acelasi subiect: