Subindicele pentru ţiţei şi gaze naturale a consemnat cea mai importantă scădere, de aproape 17%, după ce, luni, preţul la ţiţei a avut cel mai semnificativ declin înregistrat într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991 (când a început primul război din Golf).

Acest lucru vine în urma deciziei Arabiei Saudite de a reduce preţul oficial de vânzare al petrolului său şi a anunţării intenţiei de a-şi majora semnificativ producţia luna viitoare, ceea ce a declanşat practic un război al preţurilor exact într-un moment în care epidemia afectează cererea mondială de petrol.

Indicele pan-European STOXX 600 a scăzut cu 7,4%, cea mai proastă zi de după criza financiară din 2008-2009.

Firmele europene au pierdut aproape trei miliarde de dolari din capitalizarea bursieră din februarie, când răspândirea rapidă a epidemiei a dus la vânzări masive pe burse.

"Şocul ţiţeiului intensifică temerile privind efectul epidemiei asupra economiei globale", a apreciat Andrea Cicione, analist la TS Lombard în Londra, potrivit Agerpres.

Bursa norvegiană, expusă la ţiţei, a înregistrat o scădere de 9,4%, cel mai semnificativă din ultimii peste 30 de ani, în timp ce indicele principal FTSE - 100 al Bursei de la Londra a scăzut cu 7,7%.

Acţiunile producătorilor de ţiţei BP şi Royal Dutch Shell au pierdut aproape 20% din valoare, iar firma norvegiană Panoro Energy 39%.

Bursa italiană a înregistrat un recul de 11,2%, după ce Guvernul de la Roma a impus restricţii de călătorie în nordul ţării, pentru a limita extinderea epidemiei.

Banca Centrală Europeană este supusă la presiuni pe fondul epidemiei, care a dus la prăbuşirea pieţelor financiare şi a determinat Rezerva Federală americană (Fed) să reducă dobânda de referinţă cu 0,5 puncte.

Cei 25 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE intenţionează să discute în mod concret la reuniunea de politică monetară din 12 martie eventuale măsuri suplimentare de susţinere a economiei.