Planul pe zece ani nu se referă doar la modernizarea căilor ferate, a podurilor şi a vagoanelor, ci şi la îmbunătăţirea capacităţii şi electrificarea mai multor rute pentru a-i convinge pe pasageri să renunţe la maşini şi avioane în favoarea trenurilor.

Guvernul federal va asigura o finanţare de 62 de miliarde de euro, în timp ce compania de căi ferate Deutsche Bahn AG va veni cu 24 de miliarde de euro.

"Va fi deceniul căilor ferate", a afirmat ministrul Transporturilor, Andreas Scheuer, la o ceremonie în Berlin, potrivit Agerpres.

Acordul semnat marţi între Guvernul cancelarului Angela Merkel şi firma de stat Deutsche Bahn face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătăţire a infrastructurii Germaniei şi de reducere a emisiilor de carbon, în special din transport şi generarea energiei. Alte măsuri includ taxe mai ridicate pentru zborurile aeriene interne şi stimulente pentru eficientizarea încălzirii locuinţelor.

Citește și: În România, trenurile întârzie din orice motiv. Peste 7.000 de minute în fiecare zi. Iarna se contractă şinele, vară se dilată, iar când plouă se rup cablurile și copacii

Până în 2030, principalele oraşe germane vor fi conectate printr-o reţea de trenuri care vor circula la intervale de 30 de minute

Deutsche Bahn, care are 11.000 de angajaţi, operează cea mai lungă reţea de cale ferată din Europa, aproximativ 39.000 de kilometri.

Operatorul feroviar de stat Deutsche Bahn este sub presiune din partea călătorilor pentru a-şi îmbunătăţi serviciile şi a reduce întârzierile trenurilor. De asemenea, compania se confruntă cu probleme financiare, datoria sa ajungând la 20 de miliarde de euro, iar deficitul de finanţare ar urma să atingă cinci de miliarde de euro până în 2023, avertizează analiştii.

Cu trenul de la Zurich la Berlin sau de la Viena la Veneția. Europenii reînvie trenurile de noapte

Făcute faimoase de filme precum "Crimă din Orient Express", trenurile de noapte aproape au dispărut în Europa, însă în prezent unele companii se gândesc să le reintroducă graţie modernizării, dar și a activismului pentru stoparea încălzirii globale.

În secolul trecut, trenurile de noapte rulau pe rute precum Paris-Istanbul sau Londra-Veneţia. Însă, pe măsură ce trenurile de mare viteză au permis scurtarea duratei călătoriilor, iar apariţia companiilor aeriene low-cost şi a reglementărilor dure impuse de UE au făcut trenurile de noapte neviabile din punct de vedere, marile companii au renunţat la aceste servicii.

În prezent, însă, după ce activiştii pentru mediu, precum Greta Thunberg, i-au făcut pe oameni să se ruşineze atunci când zboară cu avionul, segmentul trenurilor de noapte dă semne de revenire. De data aceasta nu mai este vorba de un număr mic de călători de lux care călătoresc în trenuri opulente precum Orient Express, ci de oameni obişnuiţi şi turişti interesaţi de impactul asupra mediului.

Călătoriile cu trenul de noapte pe ruta Zurich-Madrid au fost oprite în 2013. Conexiunile între Germania şi Amsterdam, Danemarca şi Paris au fost oprite în 2014. Operatorul italian Trenitalia a oprit ruta Roma-Paris în 2015 pentru ca în 2016 grupul german Deutsche Bahn AG să pună capăt serviciului său de noapte.

Austria, ţară amplasată în centrul continentului şi fără mari aeroporturi, nu a renunţat niciodată la trenurile de noapte. Compania feroviară OeBB a preluat vagoanele pe care Deutsche Bahn le-a retras din circulaţie şi a preluat serviciile pe rute precum Hamburg-Zurich şi Zurich-Berlin.

Numărul pasagerilor transportaţi de OeBB pe rutele de noapte ar urma să înregistreze un avans de 10% în acest an însă pe unele conexiuni precum Viena-Zurich s-a înregistrat chiar o creştere de peste 20%. Compania austriacă a relansat cursele pe ruta Viena-Veneţia, iar în luna ianuarie 2020 va demara cursele pe ruta Viena-Bruxelles. În prezent, un număr de patru parlamentari germani cer introducerea unor curse de noapte pe ruta Berlin-Bruxelles, pe care OeBB ar putea să le deservească în cooperare cu Deutsche Bahn.

Chiar şi ţara natală a Gretei Thunberg, Suedia, pregăteşte o licitaţie publică pentru noi curse de trenuri de noapte spre alte ţări europene, după ce numărul pasagerilor pentru cursele de noapte dinspre Goetheborg şi Stockholm până în zona arctică au crescut cu 43%.

În luna noiembrie, autorităţile feroviare din Norvegia au recomandat creşterea curselor de noapte iar elveţienii se gândesc să reintroducă vagoanele de tip cuşetă pe care le-au retras din circulaţie în 2009. În Italia, operatorul Trenitalia, care oferă în continuare curse interne cu trenul de noapte, are de gând să cheltuie 300 milioane euro pentru noi locomotive şi modernizarea vagoanelor. În sfârşit, trenul de noapte Caledonian Sleeper care face legătura între Londra şi Scoţia a fost modernizat.