Potrivit The Economist, citat de Mediafax, circa 11% din personalul administrativ debutant al Comisiei Europene provenea, in 2013, din Polonia, in timp ce aproximativ 8,5% era din Romania.  Pe locul trei se afla Germania, cu putin peste 8%, urmata de Italia - aproape 8%, Belgia si Franta - in jur de 7%, Spania - peste 5% si Marea Britanie - aproape 3%. 

The Economist noteaza ca, desi functionarii europeni nu reprezinta statul de provenienta, tarile membre doresc sa-si plaseze oamenii in posturi-cheie. 

Publicatia mai noteaza ca in ultimii ani se remarca "o tendinta extraordinara" de crestere a numarului de functionari debutanti proveniti din Polonia si Romania, in timp ce reprezentarea Italiei a scazut dramatic de la aproape 25% din totalul personalului in anii 1980.  Si Franta incearca sa-si mentina influenta in cadrul institutiilor de la Bruxelles, dar aceasta este in declin. 

Daca in ceea ce priveste pozitiile de top, Marea Britanie sta bine, la nivelul "junior" situatia este la polul opus.  Comisia poate atrage cei mai buni oameni din noile state membre, dar se lupta sa faca acest lucru in cazul Marii Britanii, potrivit unui oficial european, citat de The Economist.  Una dintre probleme o reprezinta competentele lingvistice reduse (aplicantii trebuie sa stie cel putin doua limbi straine), fapt agravat, in mod ironic, de preponderenta englezei ca limba de lucru in institutiile europene, la care se adauga riscul unei iesiri a Marii Britanii din UE, in urma unui eventual referendum, scrie publicatia. 

In schimb, din cele 128 de pozitii de top, Germania detinea, la sfarsitul anului trecut, 20 de pozitii, urmata de Marea Britanie cu 13 si Franta cu 11. 

Totodata, influenta Germaniei in cabinetele comisarilor europeni a crescut in Comisia Juncker. De altfel, seful de cabinet al presedintelui CE, Jean-Claude Juncker, este german.