Parlamentul kosovar urmează să se pronunţe vinerea viitoare, într-o a doua lectură, asupra textelor ce prevăd transformarea Forţelor de Securitate din Kosovo (KSF) - forţă de urgenţă antrenată pentru a răspunde la dezastre - în armată regulată.

De la sfârşitul războiului din 1998-1999 între Serbia şi gherila albaneză locală, securitatea în Kosovo a fost asigurată de către forţele internaţionale sub conducerea NATO (KFOR).

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu momentul ales de Pristina pentru a transforma Forţa de Securitate din Kosovo (KSF) într-o armată naţională, având în vedere deteriorarea relaţiilor deja fragile cu Serbia vecină, relatează dpa.

KSF este o forţă de securitate alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.

“O astfel de decizie nu survine într-un moment oportun, ea contravine recomandărilor multor aliaţi NATO şi poate avea repercusiuni grave asupra viitoarei integrări auro-atlantice a provinciei Kosovo”, a spus Stoltenberg la Bruxelles, după ce a discutat această chestiune cu miniştrii de externe ai ţărilor NATO.

“În cazul în care mandatul forţei de securitate din Kosovo trebuie revizuit, Consiliul Nord-Atlantic va trebui să reexamineze nivelul angajamentului NATO în Kosovo”, a avertizat Stoltenberg.

Dar Washingtonul susţine această iniţiativă, a declarat la radioteleviziunea publică din Kosovo (RTK) ambasadorul american la Pristina.

SUA apreciază că “transformarea KSF în forţe armate ale Kosovo este un pas pozitiv şi că este firesc ca republica în calitate de ţară suverană şi independentă să dispună de propriile capacităţi defensive”, a subliniat ambasadorul. “Acesta este un proiect ce va lua mulţi ani”, a mai spus diplomatul american.

Şefa guvernului sârb, Ana Brnabic, a declarat miercuri că speră să nu fie nevoie ca ţara sa “să utilizeze vreodată armata”, chiar dacă este posibil, potrivit ei, în faţa dorinţei Kosovo de a se dota cu propria forţă militară.

“Sper că nu va trebui niciodată să folosim armata noastră, dar în acest moment este una dintre opţiunile de pe masă”, a spus ea.

Textele care prevăd transformarea KSF în armată regulată au fost aprobate într-o primă lectură în octombrie în parlamentul din Kosovo.

Belgradul consideră că acest proiect reprezintă o ameninţare pentru cei 120.000 de sârbii rămaşi în Kosovo după sfârşitul războiului din 1998-1999.

Serbia refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii proclamate unilateral în 2008. Majoritatea ţărilor occidentale o recunosc, notează AFP.

Rusia, îngrijorată de situația din Balcani

Situaţia din Balcani şi în special cea din Kosovo “suscită îngrijorare”, a declarat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, denunţând rolul “destabilizator” al UE şi NATO în această regiune, într-un interviu publicat vineri de Efsyn, ziarul redactorilor eleni, citat de France Presse.

Ministrul de externe rus a pledat pentru o “revenire la normalitate” a dialogului ruso-elen, în contextul în care premierul grec Alexis Tsipras efectuează o vizită la Moscova.

Relaţiile bune întreţinute în mod tradiţional de cele două ţări s-au tensionat odată cu expulzarea în iulie a unor diplomaţi ruşi, acuzaţi de Grecia că au încercat să saboteze soluţionarea disputei între Atena şi Skopje cu privire la numele de Macedonia.

Cu privire la acest dosar, la fel ca în cazul altora din regiune, Lavrov a denunţat “acţiuni” ale NATO şi UE “care conduc la o destabilizare suplimentară şi la creşterea tensiunilor”.

“Vedem că UE şi NATO îşi intensifică eforturile pentru a “digera” regiunea, punând ţările în “faţa unei false dileme”: fie sunt cu Moscova, fie cu Washington şi Bruxelles”, a adăugat el.

Serghei Lavrov consideră că “principalul focar de destabilizare rămâne Kosovo”, având în vedere planul autorităţilor kosovare de a se dota cu o armată regulată.

Incapacitatea UE de a forţa Kosovo să-şi îndeplinească obligaţiile pune sub semnul întrebării reputaţia Bruxellesului, a declarat Lavrov în interviul postat integral (în limba rusă) pe site-ul Ministerului de Externe rus (www.mid.ru), potrivit RIA Novosti.

“Pristina nu doar sabotează deschis punerea în aplicare a acordurilor încheiate în dialog cu Belgradul prin medierea UE, ci întreprinde noi măsuri provocatoare”, a afirmat ministrul rus, menţionând planul Kosovo de a se dota cu armată proprie şi impunerea Serbiei de taxe vamale de 100%.

Toate aceste acţiuni ale Kosovo subminează reputaţia Uniunii Europene, a insistat şeful diplomaţiei ruse, conform agenţiei de presă citate.

SUA şi-au exprimat joi susţinerea faţă de planul Pristinei privind crearea unei armate regulate, dar această poziţie nu este împărtăşită de alţi aliaţi ai lor, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat chiar proiectul ca fiind “inoportun”.

Lavrov a reafirmat de asemenea opoziţia Moscovei faţă de “integrarea precipitată în NATO” a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei orchestrate, potrivit lui, de către Washington.

Combătut în cele două ţări de dreapta naţionalistă, acordul încheiat în iunie între Atena şi Skopje pentru reglementarea disputei ce durează de un sfert de secol cu privire la denumirea de Macedonia urmează să ridice blocajul în faţa integrării euroatlantice micului stat balcanic de către Grecia.