Creşterea economică face ca Executivul de la Berlin să înregistreze excedent bugetar, care-i permite să majoreze cheltuielile publice fără a face noi împrumuturi, scrie Agerpres.

Datoria la toate nivelurile statului, inclusiv Guvernul federal, cele 16 landuri, municipalităţile şi sistemul de asistenţă socială, a scăzut cu 46,5 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, a informat Destatis.

În primul semestru din 2018, Guvernul cancelarului Angela Merkel şi-a redus datoria cu 1,7%, la 1.220 miliarde de euro, cele 16 landuri cu 3,6%, la 574,5 miliarde de euro, în timp ce în sistemul de asistenţă socială datoria a scăzut cu 7,1%, la 403 milioane de euro în primele şase luni ale acestui an.

Citând surse apropiate Guvernului de la Berlin, presa germană anunţa recent că datoria publică a Germaniei va scădea la 58% din PIB în 2019, de la un nivel de 61% din PIB estimat pentru 2018.

Reglementările Tratatului de la Maastricht stipulează că nivelul datoriei statelor din UE trebuie să se situeze sub plafonul de 60% din PIB.

Săptămâna trecută, autorităţile germane şi-au redus planurile privind emiterea de obligaţiuni în trimestrul patru din 2018 cu două miliarde de euro (2,34 miliarde de dolari).

Totuşi, reducerea datoriei Germaniei în primele şase luni ale acestui an provoacă dificultăţi Băncii Centrale Europene, care va trebui să discute cum va reinvesti banii obţinuţi din dobânzile obligaţiunilor guvernamentale, conform programului de achiziţii de active.

În 2017, datoria guvernamentală a Germaniei a scăzut cu 2,1%, la 1.967 miliarde de euro, sau 23,797 euro per capita. Este pentru prima dată în ultimii ani când datoria scade sub pragul de 2.000 de miliarde de euro, datorită creşterii economice robuste şi a ratelor scăzute ale dobânzilor.

Reducerea semnificativă a datoriei publice a fost obiectivul cheie al Guvernului condus de Angela Merkel încă din 2005, când a fost aleasă pentru prima dată în fruntea Executivului.

Germania a încheiat anul 2017 cu cel mai mare excedent bugetar înregistrat de la reunificarea ţării în 1990, graţie unui şomaj care a atins un minim istoric, a majorării veniturilor din taxe şi dobânzilor reduse.

Anul trecut, Guvernul german, cele 16 landuri, precum şi bugetul asigurărilor sociale, au înregistrat un surplus de 36,6 miliarde de euro, o sumă echivalentă cu 1,1% din PIB, a informat recent Oficiul federal de statistică (Destatis).

Este al patrulea an consecutiv în care Germania înregistrează un excedent bugetar, prima economie europeană neavând probleme în a respecta regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Potrivit datelor oficiale, și salariile reale în Germania au crescut în trimestrul doi, în pofida celei mai ridicate rate a inflaţiei din ultimii cinci ani. Salariile nominale au crescut cu 2,5% în perioada aprilie-iunie 2018, în timp ce rata anuală a inflaţiei a urcat la 2%, astfel încât salariile reale au crescut cu 0,5%.

Un studiu publicat luna aceasta de Institutul german de Studii Economice şi Sociale (WSI), care face parte din Fundaţia Hans-Bockler, arată că salariile corelate în funcţie de evoluţia inflaţiei vor creşte cu 1,5% în acest an în Germania, adică mult mai repede decât în Franţa şi decât media europeană.

Potrivit acestui studiu, creşterea salariilor reale din Germania ar urma să se accelereze în acest an, după un avans de 0,9% în 2017, şi va depăşi cu aproape un punct procentual creşterea de doar 0,6% aşteptată în Franţa şi avansul de 1% pentru ansamblul Uniunii Europene.

Salariaţii germani sunt într-o poziţie de forţă care le permite să solicite majorări salariale semnificative, având în vedere că economia germană cunoaşte al nouălea an de creştere consecutivă. În consecinţă, în luna februarie, puternicul sindicat IG Metall a obţinut o majorare salarială de 4,3% de care vor beneficia cei aproximativ 3,9 milioane de salariaţi din sectorul metalurgiei, sector care în Germania cuprinde grupurile Daimler, Siemens, Bosch, precum şi numeroase IMM-uri exportatoare.