Țara care amenință supremația Cubei într-o industrie care a făcut Havana celebră în întreaga lume. Solul vulcanic favorizează culturile
Plantatie de tutun
Nord-vestul statului latino-american Nicaragua a devenit o zonă propice pentru culturile de tutun, ceea ce face din această ţară din America Centrală o nouă putere pe piaţa mondială a ţigărilor de foi, transmite AFP.
Începând din decembrie şi până în mai, sute de muncitori sunt pe câmpurile din jurul Esteli, un oraş cu 100.000 de locuitori situat la o altitudine de 800 de metri, pentru a culege şi sorta frunzele de tutun care sunt puse ulterior la uscat. Esteli este leagănul industriei tutunului din Nicaragua, potrivit Agerpres.
Peste 42.000 de persoane lucrează în plantaţiile de tutun, uscătorii, centre de tratare şi fabricare a ţigărilor de foi. Recent producţia de ţigarete de foi a început să se dezvolte şi în alte zone din nordul ţării, la Jalapa şi Condega, precum şi pe pantele din Ometepe, cea mai mare insulă din lacul Cocibolca (sud).
"Nimeni nu are un sol atât de bun pentru cultura tutunului ca Nicaragua, graţie terenurilor sale vulcanice", explică Nestor Plasencia, vice-preşedintele companiei Plasencia Cigar, unul din cei mai mari exportatori de ţigări de foi din Nicaragua.
Spre deosebire de Cuba, industria ţigărilor de foi din Nicaragua a început abia în urmă cu 50 de ani, când antreprenorii cubanezi cu experienţa necesară în domeniul ţigărilor de foi au fugit din cauza revoluţiei lui Castro din 1959 şi au emigrat în Nicaragua.
"Familia mea a început să cultive tutun în Cuba în 1865. Astăzi operăm în Nicaragua şi Honduras", declară Nestor Plasencia. Firma sa de familie exportă 15 milioane de ţigări de foi pe an spre SUA şi deţine două fabrici în Nicaragua, unde sfârşitul războiului civil în 1991 a permis industriei să se relanseze.
În prezent, în Nicaragua sunt 70 de fabrici care produc ţigări de foi, cu capitaluri ale descendenţilor cubanezi dar şi cu investitori greci, italieni sau canadieni, care produc peste 5.000 de mărci, explică directorul Camerei producătorilor de tutun din Nicaragua, Wenceslao Castillo.
Cubanezii sunt cei care au transmis celor din Nicaragua savoir-faire-ul necesar pentru producerea de ţigări de foi rulate manual care au drept rezultat renumitele 'habanos'. De la sădirea seminţelor şi până la comercializare, procesul numără 539 de etape, printre care controale regulate de calitate.
De exemplu, Karina Rivera testează, în medie, opt ţigări de foi pe zi, în sala de control a uneia din uzinele Plasencia Cigar. "Dacă îmi dau seama că nu se situează la nivelul de calitate cerut de clienţi, semnalez imediat", explică Karina Rivera, care face această meserie de 22 de ani.
Ţigările de foi cubaneze le devansează pe cele din Nicaragua pe piaţa din Europa, însă în SUA situaţia este complet diferită. Mărcile din Nicaragua au profitat de avantajul introdus de SUA în 1962 pentru produsele exportate de Havana astfel că în 2018 Nicaragua a exportat peste 140 de milioane de ţigări de foi în SUA, depăşind pentru al treilea an consecutiv Republica Dominicană (95 milioane) şi Honduras (75 milioane), potrivit cifrelor furnizate de Cigar Association of America (CAA).
În 2018, din primele zece mărci de ţigări de foi incluse în clasamentul anual al revistei americane de specialitate 'Cigar Aficionado', şase erau din Nicaragua. Iar când vine vorba de câştigătoarea premiului de cea mai bună ţigară de foi a anului, "E.P. Carrillo Encore Majestic", aceasta este produsă în Republica Dominicană dar cu tutun care provine numai din Nicaragua, subliniază revista.
Industria ţigărilor de foi este unul din puţinele sectoare care a supravieţuit crizei politice şi economice care a zgudit Nicaragua timp de mai mult de un an. Represiunea violentă împotriva manifestaţiilor antiguvernamentale a provocat decesul a peste 325 de persoane şi a determinat 62.000 de cetăţeni din Nicaragua să ia calea exilului, ceea ce a aruncat economia în recesiune şi a trimis 400.000 de persoane în şomaj, potrivit cifrelor furnizate de sectorul privat.
"Dacă nu ar fi fost uzinele de ţigări de foi, Esteli ar fi fost un deşert", spune Silvia Moreno, 43 de ani, care a lucrat 21 de ani în industria tutunului.
Pe acelasi subiect: