Scăderea inflaţiei în zona euro în luna septembrie se explică în principal prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o scădere cu 8,2%. În schimb, preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 1,8%.

Datele Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în luna august până la 0,4%, de la un nivel de 0,6% în luna august.

De asemenea, un indicator care pe lângă preţurile la energie şi alimente exclude şi preţurile la ţigări a scăzut şi el până la 0,2%, de la 0,4% în luna august. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară, potrivit Agerpres.

Estimarea publicată vineri de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană să fie dată publicităţii în data de 16 octombrie.

BCE estimează că rata medie a inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 0,3%, înainte de a urca la 1% în 2021 şi la 1,3% în 2022. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât în teritoriul negativ în august 2020, pentru prima dată după luna mai 2016, o consecinţă a diminuării cererii din cauza pandemiei.

Datele sunt extrem de îngrijorătoare, deoarece obiectivul-ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) este o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%.

În luna august, România s-a situat printre ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei. În timp ce în Uniunea Europeană, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 0,4%, de la 0,9% în iulie, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în Ungaria (4%), Polonia (3,7%), Cehia (3,5%) şi România (2,5%).

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.