“Realitatea este că Brexitul şi Acordul din Vinerea Marea nu sunt compatibile”, a afirmat şefa Sinn Fein, care s-a exprimat în faţa presei în prima sa vizită la Londra de când a preluat succesiunea de la liderul istoric al partidului, Gerry Adams, la începutul lunii februarie.

“Brexitul reprezintă o ameninţare evidentă şi iminentă pentru funcţionarea politică, economică şi socială a Irlandei în totalitatea sa”, a reiterat ea.

Mary Lou McDonald a criticat de asemenea recentele declaraţii ale unor parlamentari britanici pro-Brexit care au sugerat revizuirea acordului de pace, în timp ce viitorul frontierei dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda constituie una dintre cele mai spinoase probleme ale negocierilor cu Bruxelles-ul.

“Pentru noi este o poziţie profund şocantă şi profund iresponsabilă”, a spus ea, avertizând asupra riscului introducerii unei frontiere fizice şi cerând evitarea acestui scenariu.

“O astfel de măsură ar fi catastrofală în ceea ce priveşte comerţul, accesul la servicii, pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor”, a explicat Mary Lou McDonald.

În schimb, ea a cerut un statut special pentru Irlanda de Nord în orice acord viitor care va reglementa relaţiile dintre Regatul Unit şi UE, o opţiune pe care guvernul britanic şi aliatul său din parlament, Partidului Democrat Unionist (DUP) din Irlanda de Nord, o resping.

De mai mult de un an, provincia Irlandei de Nord nu are un executiv local, după ce Sinn Fein şi DUP au pus capăt unui acord guvernamental, pe fondul dezacordurilor politice.

În pofida lunilor de negocieri şi a intervenţiilor repetate ale mai multor miniştri şi ale premierului Theresa May, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un numitor comun.

30 de ani de război civil și 3.600 de morți

Tensiunile în cele două Irlande au crescut, pe măsură ce negocierile pentru Brexit nu vin cu soluții concrete în ceea ce privește frontiera comună. Atât Dublinul, cât și Belfastul se tem de o reintroducere a unei frontiere ”dure” cu Irlanda de Nord - cu posturi de frontieră - care ar fragiliza Acordul de pace din 1998 care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de război civil.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.