Cea mai mare economie europeană este afectată de disputele comerciale dintre SUA şi China, de încetinirea PIB-ului global şi de riscul ieşirii Marii Britanii din UE fără un acord, în martie.

"Economia Germaniei a crescut pentru al nouălea an consecutiv, deşi avansul şi-a pierdut din avânt. Creşterea a fost sprijinită de cererea internă, atât consumul gospodăriilor cât şi cheltuielile statului înregistrând creştere pe parcursul anului. PIB-ul Germaniei a crescut probabil uşor în trimestrul patru din 2018, ceea ce înseamnă că s-a evitat recesiunea" (două trimestre consecutive de creştere negativă)", se arată în comunicatul Destatis.

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la o expansiune a economiei germane de 1,5% în 2018, după un avans de 2,2% în 2017.

"Pe baza fundamentelor economice, perspectiva privind PIB-ul Germaniei rămâne favorabilă dar nu ne aşteptăm la o redresare spectaculoasă, ci mai degrabă la un avans lent", a apreciat recentul economistul Carsten Brzeski de la ING.

Ratele scăzute ale dobânzilor, deprecierea euro, unele măsuri de stimulare fiscală şi schimbarea tendinţelor comerciale sunt factorii care vor sprijini avansul economiei germane în următoarele trimestre, a adăugat Carsten Brzeski.

Semnele crizei s-au văzut încă de anul trecut. Producţia, ajustată în funcţie de factorii sezonieri şi inflaţie, a înregistrat un declin 1,9% în noiembrie, în timp ce datele pentru octombrie au fost revizuite în scădere, indicând un recul de 0,8%, faţă de 0,5% previzionat iniţial. Analiştii se aşteptau la o creştere de 0,3% în noiembrie.

În opinia Ministerului Economiei, declinul a fost cauzat de problemele din industria auto (vânzările au fost afectate de introducerea noilor proceduri mai stricte de testare a poluării, WLTP) şi de numărul mai mare de zile libere.

În ritm anual, producţia industrială a scăzut cu 4,7% în în noiembrie, după un avans de 0,5% în octombrie. Analiştii se aşteptau la un declin de 0,8% în noiembrie.

De la excedent, pe deficit

Publicaţia Der Spiegel scria vineri că Guvernul german se confruntă cu un deficit de aproximativ 100 de miliarde de euro la planurile sale bugetare până în 2023 din cauza încetinirii economiei, potrivit unui document întocmit de experţii grupului parlamentar al conservatorilor cancelarului Angela Merkel.

Deși acum pe excedent, aşteptata creştere a cheltuielilor cu ajutoarele de dezvoltare, contribuţiile UE şi cele de apărare reprezintă un risc pentru buget până în 2023 deoarece ele nu sunt încă finanţate, susţine Der Spiegel, preluat de Agerpres.

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, s-a angajat recent să menţină un buget echilibrat până în 2022, în pofida majorării cheltuielilor cu asistenţa socială. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul de la Berlin a redus cu 9% investiţiile, de la un nivel previzionat în 2018 de 37 de miliarde de euro la 33,5 miliarde de euro în 2022.

Însă Olaf Scholz crede că anii de bunăstare în Germania s-au terminat, conform unui interviu publicat duminică de săptămânalul Bild am Sonntag.

''Vremurile bune în care statul încasează mai multe impozite decât se aşteaptă s-au terminat. Pentru anul 2018 avem din nou excedent bugetar, dar s-au dus anii vacilor grase. De acum înainte nu mai mă aştept la niciun excedent bugetar neprevăzut, cu atât mai puţin de asemenea dimensiuni'' cum au fost cele înregistrate în ultimii ani", a estimat oficialul german în interviu.

Această previziune a sa este unul dintre motivele pentru care ministrul social-democrat respinge ideea sprijinită de blocul conservator de a fi eliminat complet impozitul de solidaritate de 5,5%, pe care contribuabilii trebuie să-l plătească de la reunificarea Germaniei pentru a susţine finanţarea infrastructurii şi a altor măsuri destinate dezvoltării regiunilor care au făcut parte din fosta Republică Democrată Germană (RDG).

Dar ministrul Olaf Scholz a confirmat că începând din anul 2021 circa 90% dintre contribuabili nu vor mai plăti acest impozit, care de atunci va fi perceput numai celor cu venituri foarte mari, astfel că din acel an statul va pierde în fiecare an venituri de circa 10 miliarde de euro.