Scotia trezeste miscarile separatiste din Europa. Catalonia cere din nou Guvernului de la Madrid sa-i permita organizarea unui referendum legal pentru independenta
Barcelona, Catalonia
Guvernul separatist catalan a cerut, din nou, Executivului central de la Madrid sa permita provinciei organizarea unui referendum legal pentru independenta, dupa modelul Scotiei in 2014, scrie Deutsche Welle.
“Guvernele Marii Britanii si Scotiei au stabilit de comun acord organizarea unui referendum pentru independenta”, a scris presedintele guvernului regional catalan, Carles Puigdemont, intr-un editorial publicat in El Pais.
Guvernul de la Londra a permis Scotiei sa organizeze un referendum pentru independenta in 2014, in urma caruia ami mult de jumatate din populatie a optat pentru ramanerea in Regatul Unit.
Pe fondul iesirii Marii Britanii din UE, premierul scotian Nicola Sturgeon va cere din nou permisiunea pentru organizarea unui vot, avand in vedere ca optiunea majoritatii scotienilor a fost ca Marea Britanie sa ramane in UE.
Theresa May, insa, a declarat de mai multe ori ca nu este momentul oportun ca provincia sa organizeze un nou referendum, inducand ideea ca nu va fi de acord cu o noua consultare a populatiei pe acest subiect. Parlamentul de la Edinburgh, insa, a anuntat ca va decide martea viitoare, cu o zi inaintea declansarii Brexitului, daca va cere Guvernului de la Londra organizarea referendumului.
De cealalta parte, Catalonia, care este una dintre cele mai bogate provincii ale Spaniei, cu o populatie de 7,5 milioane de locuitori si cu limba distincta, a organizat in 2014 un refrendum pentru independenta, declarat insa ilegal de guvernul de la Madrid.
Totodata, fostul presedinte al regiunii spaniole Catalonia, separatistul Artur Mas, a fost condamnat luni la interzicerea, pe o perioada de doi ani, a exercitarii de functii publice alese, pentru organizarea in noiembrie 2014 a acestei consultari pe tema independentei regiunii, interzisa de justitie.
Curtea de Apel a Cataloniei l-a gasit pe Artur Mas, in varsta de 61 de ani, vinovat de ”nesupunere” prin faptul ca a ignorat hotararile prin care Curtea Constitutionala spaniola stabilea ca el nu poate sa organizeze aceasta consultare. Ea l-a condamnat totodata la plata unei amenzi in valoare de 36.500 de euro.
Curtea a condamnat, de asemenea, doua foste colaboratoare ale lui Mas, pe Joana Ortega si Irene Rigau, la pedepse de ineligibilitate timp de 21 si, respectiv, 18 luni.
”In statul spaniol oamenii sunt judecati pentru ideile lor”, a reactionat Artur Mas, anuntand ca va contesta aceasta condamnare la Curtea Suprema.
Mas, presedintele Cataloniei din 2010 si pana in 2016, a promis sa lupte pana la capat, precizand ca va merge pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului daca va fi necesar.
Liderii separatisti catalani au incercat, fara succes, de mai multi ani sa smulga un acord din partea Madridului pentru a organiza un referendum de autodeterminare, cum a fost cel din Scotia, care s-a pronuntat in 2014 pentru ramanerea in Regatul Unit.
Ei si-au schimbat tactica dupa ce au castigat majoritatea absoluta in parlamentul regional, in septembrie 2015, si au optat pentru secesiune. Ei intentioneaza sa puna bazele administratiei unui viitor stat independent, sa adopte legi pentru a se desprinde de Spania si sa convoace "adunari constituante" pentru a redacta viitoare constitutie a Cataloniei.
Popularul primar al Barcelonei, Ada Colau, a denuntat "imobilitatea cronica" a guvernului actual condus de Mariano Rajoy la Madrid, care a refuzat orice concesiune pentru a tempera febra separatista din Catalonia. Iar la orizont nu se intrevede nicio schimbare rapida, tinand cont de incapacitatea partidelor nationale de a forma un nou guvern dupa doua alegeri legislative neconcludente.
Pe acelasi subiect: