S&P a retrogradat cu o treapta ratingul Greciei, aflat deja in categoria "junk". Factorii care ar putea sa o scoata din zona euro
Agentia de evaluare financiara Standard&Poor’s a scazut cu o treapta ratingul Greciei, aflat deja in categoria nerecomandata pentru investitii, de la B la B-, cu perspectiva negativa, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confrunta sectorul bancar.
"Lichiditatea limitata produce probleme bancilor grecesti si economiei nationale si a contribuit la reducerea intervalului de timp pe care noul guvern il are la dispozitie pentru a ajunge la un acord cu creditorii sai oficiali pentru un program de finantare", potrivit S&P.
Ministrii Finantelor din zona euro se vor reuni miercuri la Bruxelles intr-o sedinta extraordinara pentru a discuta situatia datoriilor Greciei, al carei acord de imprumut cu troica creditorilor UE-BCE-FMI, in valoare de 240 miliarde de euro, expira la sfarsitul lunii februarie.
"In opinia noastra, o prelungire a discutiilor cu creditorii oficiali ar putea pune o presiune suplimentara pe sistemul financiar, afectandu-i stabilitatea prin retragerea depozitelor si, in cel mai rau caz, prin impunerea controlului asupra capitalului si pierderea finantarii din partea creditorilor, rezultand, in ultima instanta, in iesirea Greciei din zona euro", comunica
S&P. Premierul grec Alexis Tsipras si ministrul de Finante Yanis Varoufakis au vizitat sapte tari europene in aceasta saptamana, pentru a obtine sprijinul necesar pentru renegocierea datoriei Greciei, insa propunerile lor au intampinat opozitie, mai ales din partea guvernului german. Banca Centrala Europeana (BCE) a decis miercuri sa nu mai permita bancilor din Grecia folosirea obligatiunilor guvernamentale ca garantii pentru noi credite accesate de la BCE. In aceste conditii, banca centrala a Greciei va trebui sa furnizeze bancilor lichiditatile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilitatii de finantare de urgenta. Prin acest program, imprumuturile sunt mai scumpe si sunt oferite de banca centrala a Greciei, nu direct de catre BCE. Premierul Alexis Tsipras a renuntat la cererea de restructurare a datoriei de 315 miliarde de dolari, echivalenta cu 175% din PIB, si a propus oficialilor europeni si FMI inlocuirea obligatiunilor guvernamentale detinute de creditorii internationali fie cu unele al caror randament variaza in functie de evolutia economiei tarii, fie cu asa-numitele titluri "perpetue", care nu au o data de maturitate si al caror pret fluctueaza odata cu modificarea dobanzilor pe termen lung.