De cealalta parte, Guvernul britanic a anuntat ca va face apel la decizia Inaltei Curti de la Londra.

Totodata, ministrul comertului, Liam Fox, a spus ca Executivul britanic este dezamagit de decizia Inaltei Curti.

“Guvernul este dezamagit de decizia tribunalului. Tara a votat sa paraseasca Uniunea Europeana intr-un referendum aprobat printr-un proiect de lege al Parlamentului. Guvernul este hotarat sa respecte rezultatul referendumului”, a declarat Fox in Parlament.

In acelasi context, fostul ambasador britanic la UE, John Kerr, cel care a conceput Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, a declarat joi pentru BBC TV, ca Marea Britanie se mai poate razgandi in privinta Brexitului chiar si dupa declansarea negocierilor oficiale de 'divort' cu Uniunea Europeana.

Premierul britanic Theresa May a declarat ca va invoca Articolul 50 la sfarsitul lui martie 2017, ceea ce presupune inceperea unei perioade de doi ani de negocieri pe tema parasirii de catre Marea Britanie a Uniunii Europene.

“Puteti sa va razganditi in timp ce acest proces este in curs de desfasurare”, a spus Kerr. “In timpul acelei perioade, daca o tara s-ar hotari ca nu mai doreste pana la urma sa iasa (din UE), toata lumea ar fi foarte suparata ca si-a pierdut vremea. Ar putea incerca sa obtina un pret politic, dar din punct de vedere legal nu pot insista sa plecati”, a explicat Kerr.

Procurorul general Jeremy Wright a declarat, luna trecuta, la Inalta Curte ca notificarea privind invocarea Articolului 50 - cel mai probabil prin intermediul unei scrisori adresate de Theresa May - ar fi irevocabila. Insa Kerr este de parere ca Articolul 50 'nu este irevocabil'. Daca Articolul 50 ar putea fi revocat, negocierile Marii Britanii pe tema Brexitului ar putea urma o cale semnificativ diferita.

Kerr ar dori ca fie Parlamentul, fie populatia - in urma unor alegeri sau prin intermediul unui al doilea referendum - sa revina asupra deciziei Marii Britanii de a parasi UE in termen de un an sau de 18 luni. El a adaugat ca, daca Scotia ar vota pentru independenta, este foarte probabil ca scotienii sa obtina statutul de membri ai UE destul de rapid. “Cred ca, odata obtinuta independenta, scotienii ar putea depune cerere de aderare si probabil ar intra destul de rapid” in UE, a mai spus Kerr.

Lira se apreciaza semnificativ
                     

In urma deciziei Inaltei Curti de la Londra, lira s-a apreciat semnificativ, ajungand la cel mai ridicat nivel din august. Luna trecuta, lira sterlina s-a depreciat cu 0,5% in raport cu dolarul, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii 31 de ani.

Dupa anuntarea deciziei, lira sterlina s-a apreciat cu 1,1%, la 1,2430 dolari, deoarece traderii au reactionat la aceste informatii. Analistii spera ca decizia va intarzia procesul iesirii din Uniunea Europeana sau va diminua capacitatea Guvernului de a initia o iesire dura din UE ("hard Brexit"), in urma caruia Regatul Unit ar putea pierde accesul la piata unica europeana. Se estimeaza ca parlamentarii britanici nu-si vor da acordul daca Guvernul intentioneaza sa incheie un astfel de acord.

Anul acesta, lira sterlina s-a depreciat cu 17% fata de dolar, cel mai semnificativ declin in randul a 16 valute importante. Deprecierea a dus la cresterea randamentelor obligatiunilor guvernamentale, reflectand temerile investitorilor ca Regatul Unit va fi puternic afectat din punct de vedere economic in urma iesirii din UE (Brexit).

Majoritatea parlamentarilor se pronunta in mod natural pentru ramanerea tarii in UE, desi ei se vor confrunta cu o presiune intensa din partea alegatorilor pentru a vota pentru Brexit, a explicat analistul Neil Wilson, de la ETX Capital.

Potrivit analistilor, termenii negocierilor privind iesirea din UE vor fi determinanti pentru a se sti daca moneda britanica va suferi noi scaderi sau se va recupera.

Ce optiuni are acum Guvernul de la Londra

Expertii juridici spun ca guvernul are acum doua optiuni principale: un simplu vot in Parlament privind declansarea Articolului 50 sau un nou proiect de lege care sa garanteze dreptul de iesire din UE, dar care va trebui dezbatut de parlamentari.

David Pannick, avocatul principalului reclamant, managerul unui fond de investitii, Gina Miller, a spus ca Parlamentul ar putea aproba un astfel de proiect de lege, l-ar putea respinge sau l-ar putea adopta cu amendamente privind detalii precum data notificarii.

Cel mai bun scenariu pentru Guvern ar fi sa evite un nou proiect de lege si sa implice parlamentul printr-o motiune, o propunere inaintata pentru dezbatere si pentru vot. Acesta ar fi un proces mai rapid si ar putea fi realizat la inceputul anului viitor.

Inaintarea unui proiect de lege ar dura mai mult, pentru ca implica diferite etape de dezbatere si aprobare. Un astfel de proces ar putea fi intarziat de un asa-numit 'ping pong', in care o lege este pasata intre camera inferioara si camera superioara a parlamentului, fiind modificata si supusa votului.

Desi este posibil ca un proiect de lege sa fie introdus si adoptat intre momentul deciziei finale a instantei, asteptata in decembrie, si termenul limita - luna martie 2017 - impus de premierul Theresa May, este foarte probabil ca totul sa fie foarte strans si s-ar putea ajunge la amanarea declansarii Articolului 50.

Parlamentarii din camera inferioara, Camera Comunelor, nu ar urma sa incerce sa blocheze Brexit-ul, iar un sondaj Reuters arata ca multi dintre cei care au votat pentru 'ramanerea' in blocul comunitar ar sustine acum declansarea Articolului 50 in cazul unui vot in parlament.

Totusi, un grup de alesi de la mai multe partide, care sprijina un 'Brexit usor', ce implica relatii stranse intre Marea Britanie si piata unica europeana, a cerut ca parlamentul sa aiba un cuvant mai greu de spus in negocieri si a afirmat ca ar putea incerca sa introduca amendamente pentru a obtine acest lucru.

Guvernul s-ar putea confrunta insa cu probleme in Camera Lorzilor, unde conservatorii aflati la putere nu au o majoritate. In cazul in care membrii Camerei Lorzilor ar decide sa blocheze proiectul de lege, guvernul ar putea hotari sa nu tina cont de un astfel de vot printr-un asa-numit Parliament Act, desi nu poate introduce din nou pe agenda proiectul de lege pana la urmatoarea sesiune parlamentara. Noua sesiunea parlamentara incepe de obicei in mai sau iunie, astfel ca acest lucru ar intarzia semnificativ procesul privind Brexit-ul.