“Consiliul de miniştri aprobă în unanimitate planul economic”, a transmis preşedinţia pe Twitter la finalul unei reuniuni de guvern.

“Vom folosi acest plan pentru a solicita un program al Fondul Monetar Internaţional în lumina căruia vor exista negocieri”, a declarat după şedinţă prim-ministrul Hassan Diab, citat de Reuters.

“Dacă vom obţine (sprijinul FMI) ... ne va ajuta să trecem prin această fază economică dificilă care ar putea fi de 3, 4 sau 5 ani. Suma va depinde de negocieri”, a adăugat Diab, precizând că planul nu necesită aprobarea parlamentului, scrie Agerpres.

Adoptarea planului intervine după trei nopţi consecutive de violenţe în oraşul Tripoli (nord), unde manifestanţii au ieşit în stradă pentru a denunţa scăderea puterii lor de cumpărare. Zeci de protestatari şi de militari au fost răniţi, iar un manifestant a murit.

Citește și: Prima țară răpusă de pandemie. Statul cere ajutor internaţional, după ce a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată în istorie

Naufragiul economic a fost unul din declanşatorii unei mişcări de contestare în octombrie 2019 împotriva întregii clase politice, acuzată de corupţie şi incompetenţă.

Măsurile de izolare socială adoptate recent împotriva noului coronavirus (24 de decese din 725 cazuri de infectare confirmate) au amplificat criza economică: inflaţia a continuat să crească, penuria de lichidităţi şi puternica depreciere a monedei naţionale lira faţă de dolar s-au accentuat. La casele de schimb s-a depăşit pragul de 4.000 de lire pentru un dolar, chiar dacă cursul oficial de 1.507 lire a rămas neschimbat.

Planul, despre care se cunosc deocamdată puţine detalii, este vital pentru Liban, aflat din martie în încetare de plăţi, autorităţile sperând că va fi suficient de credibil pentru deblocarea de ajutoare de către comunitatea internaţională.

Conform presei, pentru ieşirea din criză sunt necesare 80 miliarde de dolari, dintre care 10-15 miliarde din finanţări externe în următorii 5 ani.

Reformele prevăzute includ tăieri de cheltuieli publice şi restructurarea datoriei de stat, ce se ridică la 170% din PIB.

Potrivit estimărilor oficiale, 45% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie, iar în ultimele luni, zeci de mii de libanezi au rămas fără loc de muncă ori şi-au văzut salariile reduse.

Comunitatea internaţională s-a angajat în aprilie 2018 să acorde Libanului peste 11 miliarde de dolari, în schimbul unor reforme, însă, în absenţa acestora, sumele nu au fost deblocate.

Pentru a-şi elabora planul de relansare, Libanul a solicitat în februarie asistenţă tehnică din partea Fondul Monetar Internaţional, dar nu formulase până acum o cerere de ajutor financiar. Experţii consideră că un ajutor din partea FMI este necesar pentru repunerea ţării pe şine.