Barilul de petrol folosit drept referinţă de OPEC nu s-a mai vândut la un preţ atât de scăzut de la criza petrolieră din 1998/1999, provocată, ca şi acum, de un exces de ofertă şi o scădere a cererii mondiale, deşi într-o măsură mai mică decât în prezent.

Comparativ cu valoarea sa maximă din acest an, de 70,87 dolari (pe 6 ianuarie), barilul OPEC a înregistrat o ieftinire de 80%.

Dar, mai mult decât atât, trebuie menţionată prăbuşirea istorică de 305% experimentată luni de petrolul intermediar Texas (WTI, de referinţă pentru America) în contractele futures cu furnizare în mai, care au avut termenul limită marţi şi au închis pe teren negativ, la - 37,63 dolari.

Asta înseamnă că vânzătorii plătesc în jur de 37,63 dolari/baril, pentru ca cineva să le ia excesul, în contextul temerilor că nu vor avea unde să-l depoziteze.

Mari volume excedentare de petrol ameninţă să depăşească actuala capacitate de înmagazinare, toate acestea în contextul unei cereri în cădere liberă, cauzate de izolarea la domiciliu a milioane de persoane în toată lumea, pentru a frâna pandemia de coronavirus.

Istorica reducere stabilită pe 12 aprilie de OPEC, Rusia şi alte ţări producătoare, de 9,7 milioane barili pe zi, nu doar că vine prea târziu - deoarece va intra în vigoare în mai - dar investitorii o consideră insuficientă, faţă de cele 26 milioane barili pe zi cu cât estimează Agenţia Internaţională pentru Energie că va scădea consumul de petrol în acest trimestru.

Speranţa este pusă acum în controlul pandemiei în circa 190 de ţări şi în revenirea treptată a economiei, în special în China, unde a început criza acum trei luni.

Reflectarea acestei perspective precaute se vede în recuperarea preţului pentru WTI în contractele futures cu furnizare în iunie, care a urcat cu 4,8%, până la 21,39 dolari/baril, în tranzacţiile anterioare deschiderii formale a bursei din New York, conform datelor de piaţă culese de EFE.

Totuşi, tendinţa de scădere persistă la Londra, unde cotaţia petrolului Brent cu furnizare în iunie s-a redus marţi cu 21,7% . Petrolul de referinţă în Europa era cotat, la 9:30 GMT, la International Exchange Futures, la 20,02 dolari, faţă de 25,58 dolari la închiderea de luni.

Arabia Saudită vrea să devanseze reducerea producţiei

În acest context, Arabia Saudită şi alţi membri ai OPEC analizează o reducere a producţiei de petrol cât de curând posibil, în loc să aştepte până în mai, când va intra în vigoare recentul acord privind producţia cartelului şi a SUA şi Rusia, au declarat pentru EFE-DowJones surse apropiate situaţiei, potrivit Agerpres.

Această variantă a fost determinată de faptul că preţurile petrolului american au intrat luni pe teren negativ pentru prima dată în istorie.

"Ceva trebuie făcut în acest sens. Dar ar putea fi un pic cam târziu", a declarat o sursă oficială saudită.

Conform acordului încheiat în urmă cu mai puţin de o săptămână, Arabia Saudită a fost de acord să îşi reducă producţia, în cadrul unui efort amplu de a impulsiona preţurile petrolului.

Gigantul de stat Arabian Oil Co. a anunţat vineri că va pune pe piaţă 8,5 milioane barili de petrol pe zi începând din mai, sub nivelul de 12,3 milioane barili pe zi la începutul lunii aprilie.

Conform propunerii pe care o ia în considerare regatul, Arabia Saudită ar putea începe reducerile de producţie imediat.

Însă, o astfel de decizie va depinde de obligaţiile legale ale ţării şi de furnizările stabilite cu cumpărătorii, a semnalat una dintre surse. Ideea de a devansa termenul de scădere a producţiei ar putea fi aplicată în tot cartelul, au adăugat sursele citate.

Arabia Saudită, Rusia şi SUA au decis să conducă o coaliţie pentru diminuarea producţiei de petrol, după ce preţurile au suferit deprecieri din cauza scăderii cererii, provocate de coronavirus şi disputa dintre saudiţi şi ruşi.