Pretul platit de Spania pentru salvarea bancilor. Datoria publica va creste cu 10 puncte, iar deficitul bugetar sare de 9%
Desi menit sa ajute bancile din Spania, ajutorul European de pana la 100 de miliarde de euro solicitat de Madrid pentru recapitalizarea institutiilor bancare va impovara si mai mult bugetul, si asa sufocat de datorii. Astfel, datoria publica a tarii cu zece puncte procentuale, de la nivelul de 68,5% din PIB, iar dobanda imprumutului va afecta deficitul bugetar care a atins anul trecut 8,9% din PIB.
Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a anuntat sambata la Madrid ca Spania intentioneaza ca ceara finantare europeana pentru sistemul bancar.
Spania a devenit al patrulea membru al zonei euro care a cerut un ajutor financiar extern de la declansarea crizei datoriilor suverane in urma cu doi ani, transmite Bloomberg.
Imprumutul european va fi furnizat prin intermediul Fondului spaniol pentru Restructurarea Bancilor, astfel ca responsabilitatea rambursarii va reveni guvernului de la Madrid.
Fondurile destinate sectorului bancar nu sunt conditionate de noi masuri de austeritate, aplicate deja autoritatile de la Madrid, potrivit Eurogroup.
Premierul Mariano Rajoy a fost nevoit, la numai sapte luni dupa castigarea alegerilor, sa renunte la incercarea de a recapitaliza bancile fara sprijin extern.
Seful guvernului spaniol a declarat, pe de alta parte, ca el este cel care a facut presiuni asupra partenerilor europeni pentru obtinerea unui ajutor financiar destinat sectorului bancar, si nu invers, cum s-a vehiculat in presa.
"Nimeni nu a facut presiuni asupra mea, nu stiu daca trebuie sa spun acest lucru, dar eu am fost cel care a facut presiuni, pentru ca am dorit o linie de credit necesara rezolvarii unei probleme importante", a spus premierul spaniol, desi, oficial, Spania a sustinut ca nu are nevoie de asistenta externa.
Spania a facut cel putin patru incercari de reformare a bancilor, de la prabusirea pietei imobiliare in 2008, care au inclus inasprirea prevederilor referitoare la provizioane si incurajarea fuziunilor. FMI va supraveghea restructurarea bancilor din Spania, dar nu va contribui cu fonduri.
Liderii din zona euro nu au precizat daca fondurile vor proveni de la Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (EFSF), de 440 miliarde de euro, sau de la Mecanismul European de Stabilitate, de 500 miliarde de euro, care va intra in vigoare luna viitoare. Un oficial european a spus ca finantarea ar putea proveni de la ambele instrumente.
Credibilitatea guvernului spaniol a fost afectata luna trecuta de Bankia, a patra mare banca din Spania, care a cerut un ajutor financiar de stat de pana la 23,5 miliarde de euro.
Ajutorul european va proteja Spania, a patra mare economie din zona euro, in cazul in care alegerile din Grecia, programate pe 17 iunie, vor provoca o noua runda de turbulente pe pietele financiare.
Liderii europeni nu au reusit sa tina sub control criza datoriilor declansata in Grecia la sfarsitul lui 2009. Grecia, Irlanda si Portugalia beneficiaza deja de fonduri de salvare cumulate in valoare de 386 miliarde de euro, din partea UE si FMI.
Pe acelasi subiect: