Liderii europeni se reunesc miercuri la un summit extraordinar pentru a da un răspuns cererii premierului britanic Theresa May privind o nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 12 aprilie. Preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniune, informează Administraţia Prezidenţială.

Conform unor surse diplomatice, citate de agenţiile dpa şi AFP după reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfăşurată marţi la Luxemburg, problema nu este dacă statele membre vor accepta o extindere a datei Brexitului, ci cât timp suplimentar sunt dispuse să acorde Londrei pentru a-şi formula pe plan intern o opţiune care să beneficieze de susţinerea unei majorităţi în Camera Comunelor.

Aceasta din urmă a respins până în prezent de trei ori acordul privind Brexitul, respingând în două rânduri şi propuneri menite să ofere posibile soluţii alternative acordului de retragere din UE.

Theresa May i-a cerut lui Tusk o nouă amânare

La 21 martie, liderii UE27 au hotărât ca, în cazul unei respingeri din nou a acordului de retragere, ceea cea s-a întâmplat pe 29 martie, Brexitul să fie amânat până la 12 aprilie 2019.

“Dată fiind respingerea de către Camera Comunelor a acordului de retragere, am hotărât să convoc o reuniune a Consiliului European la 10 aprilie”, a anunţat în aceeaşi zi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

La 5 aprilie, Theresa May i-a trimis lui Donald Tusk o scrisoare prin care se solicită o prelungire suplimentară a termenului prevăzut la articolul 50. Theresa May a propus data de 30 iunie 2019, adăugând că guvernul Regatului Unit va continua să pregătească organizarea scrutinului pentru Parlamentul European dacă până la momentul alegerilor europene din 23-26 mai nu este aprobat un acord de retragere.

Cum ar putea vota liderii statelor UE

Niciun stat membru nu este aşteptat să se opună unei noi amânări la summitul de miercuri, întrucât prioritatea tuturor este evitarea unei separări brutale pe 12 aprilie, au declarat pentru AFP mai multe surse diplomatice. Totuşi, în această dezbatere au ieşit la suprafaţă noi diviziuni între statele membre, în timp ce Parisul a condus tabăra partizanilor unei atitudini mai ferme faţă de Regatul Unit, Berlinul s-a alăturat taberei mai ″moderate″⁣.

Theresa May a vizitat marţi aceste două capitale pentru întâlniri cu cancelarul Angela Merkel şi cu preşedintele Emmanuel Macron.

″Durata prelungirii trebuie să fie la obiect - ‘de ce se face ?’ - şi depinde de ceea ce va spune dna May″⁣ miercuri, a declarat negociatorul-şef european pentru Brexit, Michel Barnier, marţi, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale.

La rândul său, ministrul român pentru afaceri europene, George Ciamba, a subliniat că este extrem de important ca Marea Britanie să explice miercuri Uniunii Europene cum intenţionează să folosească extinderea termenului limită pentru Brexit pe care vrea să o solicite. ″Este important să înţelegem de ce vrea Marea Britanie să stea (mai mult). Stai, dar cu perspectiva a ceva”, a menţionat el.

În încercarea de a găsi o soluţie de a ieşi din impas şi care să poată fi susţinută de o majoritate în Camera Comunelor, premierul Theresa May a iniţiat discuţii cu liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn. Dar acesta din urmă insistă asupra unui acord privind Brexitul care să prevadă menţinerea Regatului Unit într-o uniune vamală cu blocul comunitar, idee neagreată de numeroşi conservatori ai premierului May, mai ales cei care susţin o separare clară de UE.

Camera Comunelor nu a reuşit să ofere un vot majoritar pentru acordul convenit de Theresa May cu Bruxelles-ul întrucât deputaţii pro-europeni consideră că acesta va menţine legături prea slabe cu UE, în timp ce deputaţii susţinători ai Brexitului au considerat că, dimpotrivă, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană din cauza clauzei de ″backstop″⁣ pentru frontiera nord-irlandeză, clauză pe care liderii europeni au refuzat să o renegocieze.

Michel Barnier a reafirmat marţi că blocul comunitar nu va renegocia acordul de retragere, în schimb ar fi dispus să discute asupra ″declaraţiei politice″⁣ care-l însoţeşte şi care schiţează relaţia post-Brexit, dacă aceasta ar facilita un compromis între laburiştii şi conservatorii britanici.