Anuntul a fost facut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distinctie a fost acordata "pentru contributiile specialistilor in economie la teoria contractelor", scrie Mediafax.ro.

Fundamentale in economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart si Holmström sunt valoroase pentru intelegerea contractelor in viata reala, dar si in cadrul institutiilor, precum si potentialele capcane in conceperea unui contract, se arata in comunicatul oficial de presa publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distinctii.

Multiplele relatii contractuale din societate le includ pe cele intre actionari si managementul executiv de top, o companie de asigurari si proprietarii de automobile, sau o autoritate publica si furnizorii sai. Intrucat astfel de relatii implica de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie sa fie proiectate in mod corespunzator pentru a se asigura ca partile iau decizii reciproc avantajoase.

Laureatii din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzator pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe baza de performanta pentru directorii de top, deductibilele si co-platitorii in domeniul asigurarilor, dar si privatizarea activitatilor din sectorul public.

La sfarsitul anilor 1970, Bengt Holmström a demonstrat cum un debitor principal (de exemplu, actionarii unei companii) ar trebui sa proiecteze un contract optim pentru un agent (CEO-ul companiei), a carei actiune este partial neobservata de catre principalul obligat. Principiul informarii, dezvoltat de Holmström, atesta cu exactitate modul in care acest contract trebuie sa faca legatura intre plata agentului si informatiile relevante la nivel de performanta. Pe baza modelului de baza debitor principal-agent, el a aratat modul in care contractul optim cantareste cu atentie riscurile impotriva sistemului stimulativ din punct de vedere salarial. In studiile sale de mai tarziu, Holmström generalizata aceste rezultate la obiective mai realiste, si anume: atunci cand angajatii nu sunt doar rasplatiti prin plata, adaugandu-se, de asemenea, un potential de promovare; atunci cand agentii depun efort pentru multe sarcini, in timp ce directorii observa doar anumite dimensiuni ale performantei; si atunci cand membrii individuali ai unei echipe pot sa deturneze eforturile altora.

La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contributii fundamentale la o noua ramura a teoriei contractelor, care se ocupa de cazul contractelor incomplete. Pentru ca este imposibil ca un contract sa stipuleze orice situiatie posibila, aceasta ramura a teoriei precizeaza alocarea optima a drepturilor de control –mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii si in ce circumstante.

Constatarile lui Hart privind contractele incomplete au pus intr-o lumina noua conceptul de proprietate si controlul afacerilor si au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum si asupra stiintelor politice sau stiintelor juridice.

Cercetarile sale ofera noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui sa fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii si capitaluri proprii de finantare, iar in cazul unor institutii precum scolile sau inchisorile: cand ar trebui acestea sa fie in proprietate privata sau publica.

Prin contributiile lor initiale, Hart si Holmström au lansat teoria contractelor drept un domeniu fertil al cercetarii de baza in domeniul economiei. De-a lungul ultimelor decenii, ei au explorat, de asemenea, multe dintre aplicatiile teoriei. Analiza aranjamentelor contractuale optime pe care au determinat-o economistii reprezinta o baza intelectuala pentru conceperea politicilor si structurilor institutionale in multe domenii, de la legislatia falimentului la constitutiile politice.

Oliver Hart s-a nascut in anul 1948, in Londra, Marea Britanie. In anul 1974 a obtinut un doctorat din partea Universitatii Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie in cadrul Universitatii Harvard din orasul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Bengt Holmström s-a nascut in 1949, la Helsinki, in Finlanda. A obtinut, in 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie si management in cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din orasul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

In 2015, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile in domeniul consumului, saraciei si asistentei sociale. In 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa in domeniul reglementarii eficiente a pietelor imprfecte. In 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen si Robert J. Shiller au obtinut premiul Nobel pentru cercetarile referitoare la miscarile pe pietele financiare. Intre laureatii premiului Nobel pentru economie se mai numara Milton Friedman, Friedrich von Hayek si Amartya Sen.

Premiul este in valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economistii laureati ai Premiului Nobel sunt cetateni americani. O singura femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, in 2009.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.