Plan european pentru reducerea dependentei de gazele rusesti. Fiecare tara ar trebui sa aiba 3 surse separate de aprovizionare
Oficialii europeni vor face vineri un nou pas spre crearea unei retele de gazoducte in zona Europei de Sud-Est, ca modalitate pentru reducerea dependentei de Rusia in ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale.
Aproximativ 17 state, dintre care jumatate din fostul bloc comunist, vor sustine un plan de actiune destinat imbunatatirii infrastructurii energetice si garantarii aprovizionarii cu energie, in conditiile in care fiecare dintre ele vor avea trei surse separate de aprovizionare. Decizia ar urma sa fie luata la o reuniune ministeriala, care va avea loc la Dubrovnik, Croatia, la care va participa si Maros Sefcovic, vicepresedintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetica, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Criza din Ucraina, dar si decizia Rusiei de a abandona proiectul South Stream au luat prin surprindere statele din Sud-Estul Europei. Executivul comunitar vrea sa incurajeze aceste state sa colaboreze pentru a-si proteja aprovizionarea cu energie. Rusia asigura 27% din consumul de gaze naturale al Uniunii Europene, care importa mai mult de jumatate din necesarul sau de energie.
'Exista in continuare blocaje si constrangeri considerabile pe piata care ingreuneaza transportul de surse alternative si reducerea dependentei de Rusia', a apreciat Emily Stromquist, analist la grupul de cercetare Eurasia.
Statele membre ale UE care vor fi reprezentate la reuniunea de la Dubrovnik sunt: Austria, Bulgaria, Croatia, Grecia, Ungaria, Italia, Romania, Slovenia si Slovacia. Acestora li se vor adauga tari din afara Uniunii Europene, precum: Serbia, Albania, Bosnia Hertegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Republica Moldova si Ucraina.
Europa de Sud-Est reprezinta o parte vitala din strategia de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale si reducerea dependentei de Rusia. Tarile din regiune sunt la mijloc, intre pietele mari consumatoare de energie din Europa Occidentala si depozitele de gaze din bazinul Caspic detinute de Kazahstan, Turkmenistan si Azerbaidjan.
Anul viitor, un consortiu din care fac parte BP Plc si Statoil ASA are de gand sa demareze lucrarile la gazoductul Trans Adriatic Pipeline, care va transporta gaze naturale din Azerbaidjan in Italia, Grecia, Albania si Bulgaria. De asemenea, proiectul South Stream, care a fost anulat in luna decembrie, va fi inlocuit de Turkish Stream, o conducta ce va transporta gaze naturale din Rusia in Turcia, prin Marea Neagra, si de acolo in Grecia.
Strategia UE este sa faca aprovizionarea cu gaze naturale mai flexibila prin constructia de noi conducte in Europa de Sud-Est. Atat timp cat gazele naturale pot fi livrate in ambele sensuri ale unei conducte, se vor putea acoperi deficitele din retele si, astfel, sistemul va fi mai rezistent la intreruperi. Exista deja cateva propuneri, cum ar fi Eastring, o conducta promovata de operatorul slovac de transport Eustream, care ar urma sa lege Slovacia de Europa de Sud-Est prin Romania. Aceasta conducta ar putea fi conectata cu reteaua din Turcia prin Bulgaria.
De asemenea, mai multe state din regiune promoveaza un 'Coridor vertical', care sa lege sistemele de transport de gaze naturale din Romania, Bulgaria si Grecia. Proiectul presupune constructia de interconectori intre Bulgaria si Grecia, precum si intre Romania si Bulgaria.
Ministrii prezenti la reuniunea de la Dubrovnik vor alege mai multe proiecte care trebuie accelerate. Aceste proiecte sunt eligibile sa primeasca sprijin financiar din partea Bancii Europene de Investitii (BEI) si a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).