Fisurile din sol nu au dat nicio optiune oficialilor, scrie si Wall Street Journal.

"Cand oamenii aud ca noi am desenat si acum construim un nou oras de la zero, cred ca avem de-a face cu un experiment utopic. Insa miza e prea mare ca sa fie doar un experiment", spune architectul Mikael Stenqvist.

Peste 3000 de blocuri si case, hoteluri, cladiri de birouri, scoli, spitale vor fi golite in urmatoarele doua decenii, in timp ce alternativele vor fi construite pe un nou pamant. Biserica veche din Kiruna, votata cea mai frumoasa cladire a Suediei, in 2001, va fi reconstruita bucata cu bucata.

Nu va fi o munca usoara pentru arhitecti. Locatia noului oras, la 145km nord de Arctic Circle, inseamna lumina continua din mai pana in august, apoi intuneric din decembrie pana la sfarsitul lui ianuarie. Temperaturile raman sub 15 grade Celsius cam tot anul, cu zapada mai tot timpul.

Construirea unui nou oras ar putea rezolva insa unele dintre cele mai vechi probleme din Kiruna, cum ar fi dezechilibrul sever de gen.  "Este un oras in care predomina barbatii, aproape toate femeile tinere s-au mutat", spune antropologul Viktoria Walldin. "Noul oras are nevoie disperata sa atraga femei care sa locuiasca aici."

Autoritatile spera de asemenea ca noul proiect sa incurajeze sosirea turistilor in zona, ajutand astfel business-urile locale.

Insa inainte ca oricine sa se mute, Luossavaara-Kiirunavaara AB (LKAB), compania miniera de stat, trebuie sa cumpere toate proprietatile, pentru ca apoi sa le poata vinde in noul oras. Sumele sunt un cosmar insa.

"Ideea generala este ca LKAB sa cumpere casele oamenilor la valoarea pietei plus 25% si apoi sa le vanda inapoi in noul oras" spune Stenqvist. "Dar cum stim care este valoarea pietei pentru o casa intr-un oras care nici nu exista?"

"Ne-am interesat in mai multe tari precum Germania sau anumite parti din Africa care s-au confruntat cu situatii similare, dar ei au mutat sate mici sau case, nu un oras intreg" spune Yvel Sievertsson de la LKAB.

"Ne ajutam de toti expertii, dar e o situatie complet necunoscuta. 250 de oameni lucreaza pentru noi, dar avem nevoie de peste 1000. Avem nevoie de muncitori din toata Scandinavia pentru a face acest proiect posibil ".

LKAB a cheltuit deja 612 milioane dolari pentru acest proiect si este imposbil de estimat la cat va ajunge pretul final.

Cum a disparut Kiruna

Totul a inceput in 2004, cand comunitatea locala a primit o scrisoare de o pagina de la compania miniera de stat Luossavaara-Kiirunavaara AB (LKAB).

Pentru a putea continua exploatarea minereurilor feroase era nevoie sa sape mai adanc in muntele vecin, ceea ce a dus la deformarea solului pe care era asezat orasul, in special in partea din apropierea lucrarilor.

Un deceniu mai tarziu, fisurile din pamant au ajuns si mai aproape de centrul orasului Kiruna si unii dintre cei 18.000 de locuitori ai orasului nu au acum alta alternativa decat sa isi faca bagajele si sa se mute.

Practic, nu mai este loc de intors. In martie anul trecut, o firma de arhitectura din Stockholm a castigat un concurs pentru planul pe care l-a prezentat. Acesta presupune ridicarea unui nou oras, la trei kilometri est fata de Kiruna. Noua asezare poarta momentan numele de “Kiruna 4-ever”, probabil reflectand dorinta localnicilor de a nu mai trece vreodata printr-o experienta asemanatoare.

La mijlocul lui septembrie se asteapta deja alegerea unui castigator al competitiei de design pentru o noua primarie, prima cladire majora care urmeaza sa fie relocata. Apoi, treptat, in urmatorii 20 de ani, peste 3.000 de case si apartamente, mai multe hoteluri si peste doua milioane de metri patrati de spatii de birouri, scoli si institutii din sanatate vor migra catre est.

Relocarea masiva este una fara precedent si ridica o serie de problema carora autoritatile trebuie sa le gaseasca rapid solutii. Acestia trebuie sa isi dea seama, printre altele, de felul in care vor trebui sa ii recompenseze pe proprietari, dar si de cum va arata noul oras. Din planurile facute publice pana acum, noul Kiruna ar trebui sa fie mai sustenabil, cu o dezvoltare mixta si mai putin dependent de automobile. Problema pe care si-o pun multi este daca totul va fi terminat la timp.

“Ar fi trebuit sa incepem procesul in 2009 sau 2010. Singurul lucru care nu poate fi oprit este degradarea solului si ma gandesc cu grija la cum putem sa terminam proiectul la timp”, marturiseste Peter Johansson, unul dintre managerii companiei de constructii NCC.

LKAB a fost de acord sa plateasca cea mai mare parte a facturii, dar nu poate face o estimare a costului total. Pana in prezent, se spune ca suma alocata ar fi ajuns la 612 milioane de dolari, la care se vor mai adauga inca de peste doua ori pe atat, pentru restul cheltuielilor.

Cea mai mare incertitudine planeaza asupra valorii proprietatilor care vor fi demolate. Se vor face estimari independente asupra preturilor acestora, iar LKAB va plati proprietarilor cu 25% mai mult peste valoarea calculata.

Rezidentii din Kiruna sprijina in cea mai mare parte relocarea, pentru ca orasul depinde aproape in totalitate de extragerea minereurilor feroase. In anii ’70-’80, cand compania miniera a traversat o perioada mai dificila, numarul populatiei a scazut cu aproape 30 de procente. “Orasul si mina nu pot supravietui unul fara celalalt”, spune Kristina Zakrisson, unul dintre oficialii orasului.