Miniştrii din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bulgaria şi România s-au întâlnit în capitala ungară cu comisarul european pentru buget, Guenther Oettinger.

“Cele opt ţări au convenit o creştere a contribuţiilor proporţional cu PIB-ul, ceea ce este un mare succes al acestei zile”, a spus la o conferinţă de presă Janos Lazar, şeful de de cabinet al premierului Orban, menţionând că aceste ţări sunt deschise propunerii de suplimentare a contribuţiilor chiar şi până la 1,1% din PIB.

Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în martie 2019, Marea Britanie - contributor net la bugetul UE - a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Dar apoi golul lăsat de Brexit în bugetul comunitar va fi de 12-13 miliarde de euro pe an.

Comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a propus ca în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile de la circa 1% din PIB până la 1,1% din PIB pentru a acoperi aproximativ jumătate din golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, iar cealaltă jumătate să fie diminuată din buget prin realizarea de economii.

Acest ultim aspect îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul politicii de coeziune, mai ales că executivul comunitar are în vedere ca priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual domeniile ce s-au evidenţiat ca provocări deosebite pentru blocul comunitar, respectiv migraţia, apărarea sau combaterea terorismului.

De asemenea, unele ţări contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Austria şi Olanda, au anunţat că refuză să-şi majoreze contribuţiile.