O bombă artizanală a explodat la frontiera irlandeză. Atacul prezintă ”modul de operare tipic al grupărilor disidente republicane”
Irlanda de Nord, Brexit
Un dispozitiv exploziv menit să ucidă agenţi din cadrul poliţiei nord-irlandeze - atraşi la faţa locului - a explodat luni în apropiere de frontiera cu Republica Irlanda, fără să rănească pe cineva, anunţă forţele de ordine.
Prezenţa unui obiect suspect a fost semnalată duminică seara, în comitatul Fermanagh, la câţiva kilometri de frontier, potrivit News.ro.
Poliţişti care se aflau în continuare la faţa locului luni au anunţat că o explozie a avut loc în apropiere. Însă nicio persoană nu a fost rănită.
”În pofida faptului că această anchetă se află la început, sunt convins că era vorba despre o tentativă deliberată de a atrage poliţişti şi colegi de-ai lor din unitatea de deminare a armatei din sector, cu scopul de a-i asasina”, declară adjunctul şefului poliţiei locale, citat într-un comunicat.
Explozia a avut loc la Wattlebridge, în apropiere de Newtownbutler, lângă frontiera irlandeză, în cadrul unei operaţiuni lansate după primirea unei alerte, relatează BBC News.
Adjunctul şefului poliţiei locale Stephen Martin a denunţat un atac ”orb şi năsăbuit”.
”Acest atac a fost orb şi nesăbuit şi, deşi nu am vreo îndoială că poliţiştii care au răspuns la acest apel au fost ţinta, realitatea este că oricine ar fi putut fi prins în explozie”, a declarat el.
”Suntem extrem de norocoşi că acţiunile ofiţerilor care au venit primii la faţa locului nu au fost răniţi grav sau ucişi”, a spus el.
Zona în care a avut loc incidentul rămâne închisă pe perioada în care poliţia ”îşi efectuează investigaţia şi se asigură că zona este sigură”, a anunţat adjunctul şefului poliţiei.
Deputata Sinn Féin Fermanagh and South Tyrone Michelle Gildernew a condamnat un atac ”complet greşit”.
”Din fericire, nimeni nu a fost rănit în incident, însă am fi putut avea de-a face cu o situaţie în care oameni ar fi putut să fie răniţi grav sau mai rău”, a deplâns ea. ”Cei vinovaţi de incident nu au nimic de oferit societăţii şi trebuie să înceteze imediat aceste acţiuni”, a denunţat ea.
Un parlamentar din cadrul DUP, Sir Jeffrey Donaldson a apreciat că atacul prezintă ”modul de operare tipic al grupărilor disidente republicane care au plasat recent astfel de dispozitive menită să atragă membri ai forţelor de securitate într-o zonă pentru a fi atacaţi”.
”Orice persoană rezonabilă va condamna acest lucru şi îl va considera ceea ce este, şi anume parte a unei campanii de a omorî poliţişti în Irlanda de Nord”, a subliniat el.
Disidenţi republicani au încercat, luna trecută, să ucidă poliţişti într-un atac la Craigavon, în comitatul Armagh.
Îngrijorările în privința unui Brexit fărăp acrod sunt din ce în ce mai mari atât la Londra, cât și la Dublin, pentru ca o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord ar reactiva un conflict stins în ultimii 20 de ani.
Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.
După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.
Pe acelasi subiect: