Ruinat, lipsit de resurse si depopulat, Detroit-ul seamana in anumite zone ale sale cu acele orase abandonate dintr-un viitor postapocaliptic, prezentate in filmele SF, informeaza lefigaro.fr. 

Cartiere rezidentiale abandonate, vile somptuoase construite la inceputul secolului al XX-lea aflate intr-o stare avansata de paragina, centrul orasului complet pustiu dupa caderea noptii, sistem de iluminat public capricios si o rata a criminalitatii record definesc realitatea de zi cu zi a acestui mare oras american.

In mijlocul acestui dezastru postindustrial troneaza, ca o cruda ironie, unul dintre cele mai mari si mai frumoase muzee de pe continentul nord-american, Detroit Institute of Arts (DIA). Infiintat in 1885 si devenit institutie publica in 1919, DIA adaposteste 66.000 de opere de arta si obiecte de mare valoare, incepand cu colectia sa de tablouri de Munch, Dürer, Bruegel, Rembrandt, Van Eyck, Matisse, Delacroix, Van Gogh, Picasso, Tintoret, Diego Rivera si Andy Warhol.  Toate aceste capodopere sunt de acum amenintate, susceptibile de a fi vandute la licitatie pentru a aduce bani la vistieria orasului.

Strivit de o datorie publica estimata intre 15 miliarde - 17 miliarde de dolari, rezultat al multor decenii de management public defectuos, Detroit nu mai are de ales. 

Un "coordonator de urgenta", Kevyn Orr, numit in martie de guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, inzestrat cu puteri depline pentru asanarea bugetului municipal, a redactat forma finala a unui raport care prezinta reducerile bugetare inevitabile pentru un oras a carui populatie a scazut de la 1.8 milioane de locuitori la 701.000 de locuitori in ultimii 40 de ani si care si-a vazut incasarile fiscale scazand dramatic in ultimii ani. Unele dintre aceste masuri erau asteptate: reduceri de personal in randul functionarilor, scaderi ale salariilor, ale pensiilor si ale primelor de pensionare. Altele, precum scoaterea la vanzare a "comorilor" expuse la DIA, i-au surprins chiar si pe cei mai pesimisti.

Potrivit expertilor, vanzarea a 38 de tablouri celebre ar putea aduce municipalitatii suma de 2.38 miliarde de dolari.  Doar "La Fenêtre", de Matisse, si un "Autoportret", de Van Gogh, sunt estimate intre 100 milioane de dolari si 150 milioane de dolari.

Lichidarea integrala a colectiilor muzeului ar genera o suma care ar trece de 15 miliarde de dolari. Aceasta suma ar putea stinge datoria publica a orasului, privandu-l insa de mostenirea sa culturala.  Este o alegere dureroasa, dar care poate fi avuta in vedere pentru un gestionar de urgenta, dar si un dezastru complet inacceptabil pentru un conservator de muzeu, mai scriu cei de la lefigaro.fr. 

"Muzeul din Detroit trebuie sa fie un punct de ancorare pentru renasterea orasului, nu o sursa de venituri", a declarat Ford Bell, presedintele Aliantei americane a muzeelor. 

"Aceasta cerere ar trebui respinsa repede si cu fermitate. Arta pentru public nu este fungibila, lichida si nici periodica", spune si Thomas P. Campbell, directorul celebrului Metropolitan Museum of Art din New York.

"Operele de arta nu ar trebui in niciun caz sa fie asimilate unor «vulgaritati» private", a adaugat el. 

Detroit, din pacate, a depasit deja acest punct. "De mult timp deja toate aceste lucruri nu ne mai apartin, intrucat ne-am ipotecat viitorul", spune Stephen Henderson, editorialist la cotidianul Detroit Free Press. 

"Nu cred ca aceasta colectie poate fi vanduta", spune directorul adjunct al DIA, Annmarie Erickson, "intrucat ea apartine publicului", prin intermediul municipalitatii, care este si proprietarul cladirii in care se afla muzeul. Annmarie Erickson spune ca l-a angajat pe avocatul Richard Levin de la cabinetul de avocatura Cravath, Swaine & Moore, specialist in legislatia din domeniul falimentului, cu scopul de a ingheta orice procedura de lichidare a colectiilor muzeului, potrivit site-ului Art Media Agency.

Principalul obstacol pentru o astfel de decizie consta in originea operelor de arta: nu toate au fost achizitionate de municipalitate, unele provin din donatii ale unor colectionari, fiind adeseori donate cu conditia expresa de a nu fi niciodata vandute. Aceste opere, care constituie partea majoritara a colectiei, par a fi protejate impotriva oricarei vanzari. Pentru celelalte, directia muzeului a invocat caracterul inalienabil al tuturor pieselor sale, fara exceptie, in virtutea acordului de functionare incheiat cu municipalitatea. Intrucat niciun alt oras de marimea Detroit-ului nu si-a declarat falimentul, continutul acestui acord ar putea face obiectul unei indelungate si foarte delicate proceduri judiciare.  In virtutea codului de etica al muzeelor, adoptat in 1993 de American Association of Museums (AAM), vanzarea unei opere de arta poate fi avuta in vedere cu conditia ca suma obtinuta sa finanteze achizitionarea unei noi opere sau intretinerea colectiilor existente.