"Nivelul de trai este legat de altceva si trebuie sa intelegeti ca a face o corelatie - avem crestere economica trebuie sa creasca si nivelul de trai, aceasta corelati nu este valabila decat daca toata cresterea economica se duce in nivelul de trai. Or, Romania, uitati-va tot la cifre, a redus substantial deficitul extern. Cand ai deficit extern ce inseamna? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, pai asta inseamna crestere pe trei ani de zile, decat dai in exterior. Foarte bine, pentru ca traiesti mai bine cata vreme iei mai mult din exterior. Soseste insa momentul, exact ca un credit, cresti cu 14% mai mult decat produci, eu simplific acum lucrurile (...) dar cand reduci de la 14% la 4% dintr-o data ai zece procente cu care fie scade productia, si atunci scade si nivelul de trai, fie scade altceva, te imprumuti din alta parte si asa mai departe", a spus Mugur Isarescu, intrebat daca egalizarea cifrelor de inflatie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai si cum de nu se simte cresterea economica la nivelul populatiei.

Seful bancii centrale a tinut sa spuna ca lucrurile au fost asezate destul de bine de catre Romania ca sa nu fie o cadere dramatica a nivelului de trai, potrivit Mediafax.

"Dar si anul trecut, cand am avut crestere economica de 3,5%, iar lumea spune nu o simt in buzunar, deficitul extern s-a redus de la 4% la 1%. Pai daca le puneti in balanta, ai o reducere a deficitului extern de 3% si o crestere economica de 3,5%. Pai de unde sa mai creasca nivelul de trai? Eu acum simplific foarte mult", a spus guvernatorul BNR.

Isarescu a precizat ca nu exista niciun fel de "ascunzis" in cifrele privind inflatia, care evolueaza pozitiv, iar cresterea nivelului de trai se va simti in perioada urmatoare, daca nu se va imbunatati in continuare balanta de plati.

"Daca se imbunatateste balanata de plati, de exemplu, si punem bani deoparte si vrem sa rambursam datoria externa cum s-a facut in anii '80, ca am vazut si lucruri din acestea, nu o sa creasca nivelul de trai. Chiar daca o sa ai crestere economica, dai banii inapoi. La fel ca dumneavoastra, daca aveti un credit si nu vreti sa-l refinantati, dati banii inapoi, strangeti cureaua. Daca ramanem la 1-2% deficit extern, daca se mareste deficitul cu atat mai mult impactul este pozitiv asupra nivelului de trai, se adauga la crestere economica", a adaugat Isarescu.

Oficialul BNR crede ca cea mai buna solutie pentru viitor nu este restrangerea datoriei, ci mentinerea ei la acest nivel, prin refinantarea actualelor imprumuturi.

"Intra bani in Romania, dar se plateste mai mult. Ies mai multi. N-am platit toata datoria si nu cred c-o s-o platim. Pozitia noastra, si a mea personala, este ca si datoria publica si datoria externa in general, care depinde de firmele private, este sa aplatizam lucrurile cam pe unde sunt in prezent. S-o refinantam, dar este o decizie foarte importanta, strategica", a spus Isarescu.

Datele statistice indica o deteriorare semnificativa a nivelului de trai de la debutul crizei financiare, din octombrie 2008.
Potrivit INS, la finele anului 2008, indicele castigului salarial real fata de luna octombrie 1990 a fost de 139,4%, iar in martie 2014 este de 127%, cu 12 puncte sub valoarea din urma cu cinci ani. Altfel spus, romanii au pierdut in termeni reali la salariu, desi nominal cifrele indica o crestere de 14,5% din decembrie 2008 pana in martie 2014, de la un salariu mediu net de 1.489 la 1.706 lei.

Raportat la cursul mediu, salariu din decembrie 2008 echivala cu 404 euro, in timp ce salariul din martie 2014 echivaleaza cu mai putin de 380 de euro.

Totodata, datele BNR indica o deteriorare aproape constanta a venitului disponibil (venituri nete minus cheltuieli lunare), mai accentuauta in 2009-2010, cu o revenire in 2011, si apoi noi scaderi in 2012 si 2013.

In urma cu doua zile, Isarescu a explicat ca povara fiscala a crescut in ultimii ani pentru ca Romania a trebui sa faca doua corectii masive, ajustarea deficitului bugetar cu 7,2 puncte procentuale si a deficitului de cont curent cu 12 puncte procentuale, iar in aceste conditii companiile a trebuit sa plateasca mai mult catre stat, pentru ca "cineva trebuia sa plateasca".

La conferinta de joi, Isarescu a mai spus ca nu este in favoarea aprecierii leului, pentru ca nu crede ca economia si exporturile au performat chiar atat de bine incat sa justifice o astfel de evolutie. Aceasta pozitionare este practic contrara unei politici care doreste sa evite o corectie si mai mare a deficitului extern. Aprecierea monedei ar face mai accesibile pentru populatie marfurile din import.

Banca centrala a fost in permanenta un sustinator al ajustarii fiscale si de cont curent, iar in acest sens a sustinut inclusiv masurile de taiere a salariilor bugetarilor si pensiilor propuse in 2010, cea din urma fiind inlocuita ulterior cu majorarea TVA, si care s-au reflectat direct in scaderea nivelului de trai.