Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European, funcţie deţinută actualmente de polonezul Donald Tusk.

Scrutinul european, în care lupta s-a dus pentru 751 de mandate de europarlamentar (care vor rămâne 705 după Brexit) a confirmat prima poziţie deţinută de Partidul Popular European (PPE), deşi acesta a pierdut peste 30 de locuri în Parlamentul European.

Pe locul secund s-au plasat socialiştii şi democraţii europeni, care la rândul lor au pierdut un număr substanţial de mandate în alegerile europarlamentare.

La scurt timp după anunţarea primelor estimări privind componenţa viitorului Parlament European, candidatul PPE pentru şefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a reafirmat că PPE este "ferm angajat în procesul 'Spitzenkandidat'", potrivit căruia partidul care câştigă alegerile europene trebuie să primească preşedinţia Comisiei.

"Numai o persoană care a fost 'Spitzenkandidat' poate fi aleasă" preşedinte al Comisiei Europene, a subliniat Weber.

Candidatura lui Weber nu este susţinută la unison de liderii statelor membre, preşedintele francez Emmanuel Macron în special opunându-se sistemului 'Spitzenkandidat'.

Candidatul 'cap de listă' al socialiştilor este actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, iar cel al liberalilor europeni - sosiţi pe poziţia a treia în alegerile europarlamentare - este daneza Margrethe Vestager, care din 2014 a fost comisar european pentru concurenţă.

Înaintea summitului de marţi, preşedintele francez Emmanuel Macron are programate întrevederi cu liderii altor state membre, printre care cu cancelarul german Angela Merkel.

Liderii grupurilor politice din PE au prevăzute consultări marţi de la ora locală 10:00 (08:00 GMT), înainte ca şefii de stat sau de guvern să se reunească la ora 18:00 (16:00 GMT).

Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor trebui să numească un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.

Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.