UE va avea mult de pansat la ranile deschise de Grecia. Chiar daca va fi salvata, Atena va ramane o sursa de riscuri pentru economiile cele mai bogate ale lumii

Dupa intrarea Greciei in Comunitatea Economica Europeana, in 1981, tara a fost tratata in mod neglijent si tolerant de partenerii europeni, care nu au exercitat vreun control asupra ei si nici nu i-au impus tinte privind rezultatele economice.

"Grecia a fost considerata o mica tara marginala, privita cu admiratie romantica pentru istoria ei antica, astfel ca Europa a acceptat sa-i ofere un fel de renta economica", subliniaza analistul, transmite Agerpres.

Intrarea Greciei in CEE coincide cu preluarea conducerii guvernului de catre Andreas Papandreou, liderul de atunci al partidului PASOK (socialist), care inainte militase impotriva Europei, dar si-a revizuit apoi discursul cand a inceput sa primeasca fondurile europene. 

"Toata lumea stia ca acea crestere economica se baza pe banii europeni acordati fara control si redistribuiti de statul grec. Era o falsa prosperitate, capacitatile de productie grecesti s-au prabusit, tara a inceput sa cumpere totul din exterior, fapt care convenea si tarilor europene exportatoare", spune Georges Prevelakis. 

Mai mult, aceste "raporturi nesanatoase" intre Grecia si CEE (devenita intre timp Uniunea Europeana) s-au perpetuat si dupa intrarea Greciei in zona euro.

"Grecii au considerat astfel ca pot face orice fara sa suporte consecintele, pentru ca erau protejati de Europa, fapt care a adus la putere elementele cele mai oportuniste ale clasei politice", explica el in continuare.

"Toti oamenii seriosi care au dorit sa spuna tarii ca trebuie sa munceasca au fost desconsiderati, intrucat Europa sarea mereu sa salveze Grecia si niciuna dintre parti nu voia sa accepte realitatea", puncteaza Prevelakis, care este si reprezentantul Greciei in Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Cat datoreaza Grecia creditorilor internationali

Abia cand a izbucnit criza din anii 2009-2010 au aparut primele divergente intre Grecia si Europa, dupa ce troica (UE-FMI-BCE) a intrat in ministerele Greciei si a inteles, in sfarsit, amploarea problemelor acestei tari.

Cu toate acestea, nu s-a reusit nici atunci impunerea de reforme unei administratii refractare la orice schimbare si care-si apara propriile interese.

In fata blocarii reformelor, s-a recurs la solutia austeritatii, care a condus la actuala recesiune economica si la castigarea alegerilor de cei care sunt pentru ruptura de Europa, explica expertul.

Ceea ce vedem incepand sa se contureze in Grecia este o alianta intre extrema stanga si extrema dreapta, astfel ca societatea se divizeaza intre o componenta modernista pro-europeana si una mai traditionalista, cum se mai intampla, de exemplu, in Turcia sau in Rusia, avertizeaza Prevelakis. 

In opinia sa, istoria stangii grecesti dupa al Doilea Razboi Mondial explica in mare masura atitudinea guvernului condus de Alexis Tsipras, liderul stangii radicale Syriza.

"Stanga greceasca, mostenitoarea mai multor ramuri ale comunismului grec si a traditiei rezistentei in fata ocupatiei naziste, traieste acum cosmarul repetarii infrangerii din anii '40', cand a fost invinsa de britanici - ajutati ulterior si de americani - in razboiul civil ce a urmat acestei ocupatii", aminteste el.  Asadar, "la ora actuala, in loc sa-si asume angajamente intr-un acord cu creditorii, fapt care ar fi perceput de ei (cei care conduc Grecia n.red.) ca o infrangere morala ce ar putea face ca Syriza sa-si piarda electoratul de baza, guvernul prefera sa-si asume riscul unei infrangeri eroice care ar prezerva capitalul moral al stangii", arata in incheiere Georges Prevelakis