Plata primei transe din cel de-al treilea plan de asistenta pe trei ani acordat Greciei, in valoare de 86 de miliarde euro, a fost amanata din cauza divergentelor privind procedurile de executare silita a locuintelor (foreclosure) si rezolvarea problemei impozitelor neachitate catre stat.  

"Am fost de acord in toate problemele divergente", a declarat ministrul elen de Finante, Euclid Tsakalotos, dupa intalnirea cu reprezentantii institutiilor financiare europene si ai FMI.

Oficialul a adaugat ca Parlamentul de la Atena va trebui acum sa ratifice noile reglementari astfel incat Grupul de lucru pentru Eurogrup sa le aprobe vineri.

Astfel, Grecia va primi urmatoarea transa de doua miliarde de euro din ajutorul international si fonduri de 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor elene, a explicat Tsakalotos.  

Necesarul de capital al bancilor din Grecia se ridica la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anuntat recent de BCE si la 4,4 miliarde de euro conform scenariului de baza.

Multe dintre bancile grecesti sunt detinute de stat si mai au doar putini actionari privati.  

Fondul de Stabilitate Financiara al Greciei (HFSF) - principalul actionar al bancilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligatiunilor convertibile contingente si 25% in schimbul actiunilor noi ce vor fi emise de creditori.

Daca bancile acopera deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privati, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de pana la 14,4 miliarde de euro, au anuntat autoritatile elene.  

Este a doua oara in ultimele 18 luni cand bancile elene solicita fonduri de la investitori.

Dupa testele de stres derulate de BCE anul trecut in randul bancilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depasit opt miliarde de euro.

In ultimii ani, situatia bancilor elene s-a inrautatit pe fondul declinului economiei si al majorarii valorii creditelor neperformante.