Declaraţiile lui Wright vin după ce DUP, partidul nord-irlandez care face parte din coaliţia de guvernare a prim-ministrului Theresa May, a informat că negocierile prim-ministrului au ridicat semnale de alarmă şi că nu va susţine un acord care va diviza Regatul Unit.

„Nu încape îndoială că am înţeles îngrijorările DUP privind o graniţă la Marea Irlandei şi suntem de acord, nu vom accepta un acord care ar implica acest lucru”, a declarat Wright la BBC, potrivit News.ro.

Sammy Wilson, purtătorul de cuvânt al DUP, a afirmat la acelaşi post de radio că partidul consideră poziţia lui May în negocieri ca fiind o trădare.

„Pentru noi este o încălcare a promisiunii că nu vom fi separaţi de restul Marii Britanii”, a declarat el.

În octombrie, negociatorul Uniunii Europene, Michel Barnier, declara că decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană va impune controale administrative între ea şi Irlanda de Nord.

"UE şi Marea Britanie exclud amândouă existenţa unei frontiere fizice cu insula Irlanda, în aşa fel încât ceea ce se va întâmpla în Irlanda de Nord se va întâmpla şi pe piaţa unică europeană. Vor exista proceduri administrative care nu există încă pentru mărfurile provenind din restul Marii Britanii care ajung în Irlanda de Nord", a explicat el în faţa reprezentanţilor companiilor din UE la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Această perspectivă este deja respinsă de partidul ultra-conservator nord-irlandez DUP, susţinător cheie al guvernului Theresei May în Parlamentul de la Londra. Theresa May a insistat asupra faptului că nu va accepta un Brexit care ar impieta asupra suveranităţii britanice.

"UE este ataşată de integritatea teritorială a Marii Britanii, dar Marea Britanie trebuie să respecte piaţa unică europeană care include Irlanda", a subliniat Michel Barnier.

"Uniunea Europeană propune realizarea de controale de o manieră mai puţin intruzivă şi evitarea controalelor fizice. Companiile din Marea Britanie vor trebui să completeze declaraţii vamale online când vor dori să trimită bunuri în Irlanda de Nord. Camioanele şi containerele vor fi scanate la bordul feriboturilor şi al portcontainerelor cum se face între Spania şi insulele Canare", a explicat el.

"De asemenea, vor fi organizate controale pentru bunurile industriale la sediile companiilor din Irlanda de Nord şi nu la frontiere", a adăugat el.

"Rămân controalele sanitare şi fitosanitare, care vor trebui realizate la frontiere din motive de securitate alimentară şi sănătate animală. Irlanda trebuie să rămână o zonă epidemiologică unică. Se efectuează deja controale în porturi, dar cu Brexitul va exista o schimbare de scară şi ele se vor efectua pentru 100% din animalele vii, şi nu pentru 10% ca astăzi", a precizat el.

"Nu noi am ales Brexitul, britanicii sunt cei care l-au ales şi propunerile noastre sunt menite să ajute Marea Britanie să-şi asume consecinţele negative ale Brexitului", a reamintit Michel Barnier.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.