"Germania nu are cum sa scape neafectata. Spania nu va putea supravietui fara ajutor extern. Bailout-ul (acordul de salvare - n.r.) va impovara Germania", comenteaza pentru Bloomberg Stuart Thomson, manager la fondul scotian Ignis Asset Management, care administreaza active d 109 miliarde de dolari si a vandut obligatiuni germane in luna iulie, cand costurile de finantare ale Spaniei atingeau maxime record.

Investitorii convinsi de politica fiscala serioasa a cancelarului Merkel sunt dezamagiti de atitudinea liderului german fata de planul propus recent de Mario Draghi, potrivit unei analize Bloomberg.

In cautarea unui activ sigur in care sa-si plaseze banii, investitorii au acceptat dobanzi extrem de scazute, in unele cazuri negative, pentru imprumuturile catre guvernul german, increzatori ca Executivul condus de Merkel nu va creste gradul de indatorare al Germaniei pentru a extinde programele de salvare acordate statelor din zona euro.

"Riscul ca Germania sa emita noi datorii pentru a finanta bailout-urile este real. Sun sceptic in privinta investitiilor in titluri cu dobanda zero. Nu sunt convins ca actualele randamente sunt justificate", a declarat Johannes Jooste, strateg la Merill Lynch Wealth Management, in Londra, banca cu active de 1.800 miliarde de dolari la nivel global, care si-a redus de asemenea portofoliul de active germane.

Temerile ca Germania va plati scump pentru salvarea statelor din sudul zonei euro determina fondurile de investitii sa se pozitioneze impotriva Germaniei pe piete. Costurile suplimentare necesare pentru salvarea statelor de la periferia eurozonei se ridica la 500 miliarde euro, estimeaza compania de cercetare Graham Fisher, suma care reprezinta aproximativ 45% din datoria actuala a Germaniei.

Giganti precum Pacific Investment Management Co. sau Fidelity Investments isi reduc sau renunta complet la detinerile de obligatiuni guvernamentale germane. In randul bancilor, BNP Paribas, Royal Bank of Scotland si Barclays au vandut de asemenea titluri germane.

Randamentul obligatiunilor germane cu maturitatea la 10 ani a incheiat saptamana trecuta la 1,39%, in scadere cu 0,04 puncte procentuale, dupa ce a atins in iulie minimul acestui an, de 1,127%. Dobanda titlurilor pe doi ani a coborat pentru prima data sub zero pe 1 iunie si se mentine pe minus din 6 iulie, incheind sedinta de vineri la -0,074%.

Valoarea obligatiunilor germane, inclusiv dobanda reinvestita, a scazut cu 0,7% din 25 iulie, fata de o depreciere de 1,2% a titlurilor de Trezorerie SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Cresterea economica a Germaniei a incetinit la 1,2% din PIB in primul trimestru, in termeni anualizati, iar numeroase companii, de la BMW la Puma, deplang impactul crizei din Europa asupra vanzarilor si comenzilor.

Criza datoriilor de stat din zona euro a inceput in 2009, cand noul guvern ales atunci in Grecia a anuntat ca deficitul bugetar este de doua ori mai ridicat fata de nivelul raportat de puterea anterioara. Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Cipru au solicitat ajutor extern in ultimii trei ani.

Merkel a declarat in luna iulie ca Germania nu-si va asuma mai multa raspundere financiara in privinta crizei datoriilor de stat in absenta unor mecanisme solide de supraveghere si control bugetar la nivelul zonei euro. Cancelarul s-a pronuntat insa in sprijinul propunerilor lui Draghi la inceputul lunii august.

Astfel, Germania si-ar putea pierde statutul de "refugiu" pentru investitorii care cauta sa-si protejeze activele de efectele crizei.