Temerile erau deja mari in Europa Occidentala dupa mai multe amenintari din partea Statului Islamic (SI) si Al-Qaida in Yemen, in momentul operatiunii antiteroriste de joi seara din Belgia. Potrivit unor surse din cadrul serviciilor de informatii, ar putea fi implicate pana la 20 de celule latente formate in total din 120-180 de persoane pregatite sa atace in Franta, Germania, Belgia si Olanda, relateaza CNN. Agentiile de informatii din Uniunea Europeana si Orientul Mijlociu au identificat o "amenintare iminenta" in Belgia si, posibil, in Olanda, a adaugat sursa citata, scrie Mediafax.

In plus, autoritatile belgiene se tem ca si alti teroristi vor trece la actiune, potrivit publicatiei De Tijd, citata de La Libre Belgique. Cotidianul economic si financiar a aflat de la serviciile de securitate ca pericolul unui atac nu a fost inca inlaturat. Serviciile antiterorism se tem ca si alti combatanti intorsi din Siria vor trece la actiune dupa operatiunile efectuate de justitie si politie de-a lungul tarii. Amenintari ar fi fost deja primite joi seara la Bruxelles, in urma carora a fost ridicata alerta terorista pentru toata tara, potrivit De Tijd.

Belgia, pregatita sa-si scoata armata in strada

Ca urmare, membrii personalului operational al politiei locale din Anvers au primit permisiunea de a-si aduce armele de serviciu la domiciliu. Sectiile de politie raman inchise publicului pana la noi ordine, in timp ce comisariatele principale sunt deschise dar sunt supravegheate.

Ca masura de precautie, cele mai importante scoli evreiesti din Bruxelles si Anvers si-au anulat cursurile pentru vineri, potrivit revistei Joods Actueel, citata de agentia Belga. Potrivit revistei, in urma analizei de securitate realizate de serviciul de protectie interna a comunitatii evreiesti, s-a constatat ca este prea periculos pentru continuarea cursurilor vineri.

De altfel, Belgia este pregatita sa faca apel la armata pentru a-si spori securitatea, in conditiile in care militarii nu se ocupa in mod obisnuit cu mentinerea ordinii in tara, a anuntat vineri premierul Charles Michel, dupa operatiunea antiterorista de joi, relateaza AFP, potrivit Mediafax.

"Armata va fi disponibila pentru a creste nivelul securitatii", a declarat Michel intr-o conferinta de presa, la finalul unui consiliu de ministri care a adoptat aproximativ 12 masuri menite sa imbunatateasca lupta impotriva terorismului.

Guvernul a decis ca ar putea face apel la armata cand nivelul alertei va ajunge la trei, pe o scara cu patru trepte, a precizat ministrul de Interne, Jan Jambon. Aceasta este o premiera dupa valul de atentate ale Celulelor comuniste combatante (CCC) din anii 1980.

Autoritatile au decis joi seara sa ridice la trei nivelul alertei in toata tara, desi nu exista o "amenintare cu atentate precisa si concreta", a subliniat Michel. "O companie de 150 de persoane este pregatita sa fie mobilizata in locuri" care vor fi desemnate de autoritati, a declarat Jambon. "Este vorba despre (trupe) para-comando, care vor putea sa poarte arme", a precizat ministrul Apararii, Steven Vandeput. El a subliniat ca aceasta mobilizare ar putea avea loc rapid, adica "in aceasta seara sau maine", si va fi "temporara", ceea ce inseamna ca va dura "cat timp Guvernul va considera necesar".

Printre alte masuri aflate in pregatire de mai multe luni, dar a caror adoptare a fost accelerata dupa atentatele de la Paris, figureaza crearea unor sectii speciale in doua inchisori, una in Flandra si cealalta in partea francofona, pentru "izolarea" detinutilor radicalizati, astfel incat sa nu-i influenteze pe ceilalti prizonieri.

Alte amenintari jihadiste la adresa Belgiei, Frantei, Germaniei si Elvetiei si Americii

Pe de alta parte, o inregistrare video postata pe contul de Twitter al unui jihadist si reperata de Observatorul pentru Orientul Mijlociu ameninta Belgia, Franta, Germania si Elvetia cu noi atacuri teroriste. Potrivit Observatorului, se remarca trei tineri combatanti ai Statului Islamic, probabil pe strazile din Rakka in Siria, care lauda atentatele de la Paris si ameninta cu atacuri ulterioare.

"Le spun tuturor francezilor care se gandesc ca Statul Islamic nu va ajunge in Europa, ca daca Allah o va permite, vom veni in Europa. Vor fi din ce in ce mai multe operatiuni in toata Europa, in Franta, Belgia, Germania, Elvetia, peste tot in Europa si peste tot in America", afirma primul jihadist. "Califatul se va instala in toata Europa", adauga el. Unul dintre tovarasii lui adauga: "Islamul este o religie de pace intre frati, dar inainte de toate este o religie a dreptatii. Indiferent cine ne face rau, ii facem rau".

Tot joi, Het Laatste Niews a dezvaluit mesajul unui tanar din orasul flamand Courtrai, in varsta de 19 ani, postat pe Facebook: "Ajungem in Belgia". Tanarul a fost identificat drept Lucas Van Hessche, plecat in Siria pentru a se alatura Statului Islamic. "Suntem un stat care se dezvolta si care va sfarsi prin a ajunge in Belgia. Fie ca vreti sau nu", adauga el. Mesajul lui a strans zeci de "like"-uri si comentarii pozitive pe reteaua de socializare.

Pe de alta parte, potrivit La Libre Belgique, un belgian este suspectat de autoritatile yemenite ca face parte dintr-o celula a Al-Qaida. Barbatul a fost arestat la inceputul lui ianuarie la Sanaa, capitala Yemenului, impreuna cu alte doua persoane, un somalez si un portughez. Potrivit Ministerului belgian de Externe, barbatul este interogat, dar nu era cautat in Belgia.

De la atacurile de la Paris, anchetatorii din Europa si-au intensificat activitatea. Politia franceza a efectuat noi arestari vineri, iar autoritatile belgiene au desfasurat operatiuni in mai multe orase din tara. In Germania vecina, politia a efectuat zece perchezitii vizand "miscarea islamista" la Berlin si a arestat doua persoane, in cadrul unei operatiuni de anvergura.

Joi seara, orasul belgian Verviers, cu 56.000 de locuitori, a fost scena unui schimb de focuri in urma carora doi suspecti de origine nord-africana au fost ucisi. In Verviers locuiesc multe persoane de origine marocana, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Liege. Imigrantii reprezinta peste 11 la suta din populatie, dar cei mai multi provin din tari europene. Rata somajului era deja de 20 la suta inaintea crizei economice.

Raidul a fost punctul culminant al unor investigatii ale politiei in privinta unei presupuse celule teroriste care includea persoane ce se intorsesera din Siria. Politia a arestat, a chestionat si a cautat dealeri de arme belgieni cu presupuse legaturi cu SI, iar la sfarsitul saptamanii trecute au arestat doi barbati care se intorceau din Siria, pe aeroportul Charleroi.

Autoritatile cred ca suspectii urmariti joi au furnizat documente si arme unor barbati care se intorceau din Siria, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informatii. Un oficial belgian din cadrul serviciului de contraterorism a declarat pentru CNN ca presupusa celula terorista ar fi primit instructiuni de la gruparea Stat Islamic.

Presa flamanda vorbeste si despre alte piste cu privire la intentiile teroristilor pe teritoriul belgian. Cotidianul Het Laatste Nieuws vorbeste despre atacul asupra sediului politiei federale. Teroristii ar fi planuit, de asemenea, rapirea unei persoane cunoscute pentru a filma si apoi difuza decapitarea ei. Cotidianul flamand De Standaard vorbeste despre un atac global asupra comisariatelor de politie.

Celula belgiana de lupta impotriva spalarii de bani a transmis Parchetului anul trecut un numar record de dosare privind finantarea terorismului, respectiv 36 de dosare ce implica in total 6,8 milioane de euro. In 2013, celula a transmis 25 de dosare, implicand in total 2,6 milioane de euro, potrivit editiei de vineri a L'Echo si De Tijd. In 2014, celula a primit 152 de notificari privind tranzactii financiare suspecte legate de terorism, comparativ cu 126 in 2013.

Stoltenberg: NATO si Romania sunt angajate in mentinerea stabilitatii vecinilor, inclusiv R. Moldova

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat, vineri, contributia Bucurestiului la misiunile Aliantei si a declarat ca NATO si Romania sunt angajate ferm in mentinerea stabilitatilor vecinilor, inclusiv a R. Moldova si Ucrainei. Jens Stoltenberg a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa comuna cu Klaus Iohannis la sediul NATO din Bruxelles, ca a avut "o discutie excelenta" cu presedintele Romaniei, caruia i s-a adresat cu formula "draga Klaus".

"Faptul ca ati efectuat o vizita la sediul NATO la scurt timp dupa preluarea mandatului de presedinte arata un angajament puternic al Romaniei fata de Alianta si fata de apararea colectiva pe care NATO o furnizeaza tuturor statelor membre", a afirmat seful NATO, salutand Romania pentru ca este "un aliat puternic" care a contribuit in nenumarate randuri la actiunile Aliantei Nord-Atlantice.

Secretarul general a precizat ca NATO este "recunoscator" pentru contributia Romaniei la misiunea din Afganistan, subliniind, totodata, ca Alianta sa lupta in Afganistan impotriva terorismului. "Motivul pentru care NATO si Romania au intervenit in Afganistan a fost pentru a impiedica Afganistanul sa devina un paradis pentru teroristi si am reusit sa prevenim acest lucru", a mai spus el.

In acest context, Jens Stoltenberg a mentionat ca atentatul terorist de la Paris, de saptamana trecuta, arata ca "NATO isi va continua eforturile pentru a contribui la asigurarea securitatii globale si la eforturile in lupta impotriva terorismului". De asemenea, secretarul general al Aliantei a salutat contributia Romaniei la misiunea din Kosovo, dar si la "dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta prin gazduirea unor elemente ale scutului antiracheta, fapt ce are o mare importanta".

"NATO si Romania sunt angajate ferm in mentinerea stabilitatii vecinilor nostri, prin sprijinul acordat Ucrainei prin Trust Funds si prin sprijinirea R. Moldova", a declarat Stoltenberg, subliniind ca a discutat cu Iohannis faptul ca NATO si Romania trebuie sa sprijine in continuare cele doua tari si sa contribuie la stabilitatea in regiune.

Stoltenberg a dat asigurari ca "NATO este pregatita sa faca tot ceea ce trebuie pentru a-si apara toti membrii in fata oricaror amenintari". "Lucram la Readiness Action Plan care va permite fortelor noastre sa fie mai pregatite si mai capabile sa intervina rapid. Am discutat cu domnul presedinte despre implementarea acestui program", a spus secretarul general, adaugand ca se acorda i importanta deosebita masurilor de reasigurare, cresterii prezentei aliate la frontiera sa de est si dezvoltarii unor structuri de comanda inclusiv in Romania.