Zece ani de parteneriat între țările ex-sovietice și Bruxelles. Cât de periculoasă este apropierea UE de statele aflate încă sub influența Rusiei
Donald Tusk, Petro Poroshenko, Jean-Calude Juncker
Uniunea Europeană marchează zece ani de relaţii mai strânse cu şase state foste sovietice, aşa numitul Parteneriat Estic lansat în 2009 pentru a susţine şi încuraja reformele democratice din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina.
Manifestările dedicate acestui eveniment vor culmina cu un dineu cu liderii acestor ţări găzduit luni de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi o conferinţă la nivel înalt marţi condusă de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Însă preşedintele belarus, Alexander Lukashenko, a refuzat prompt să participe la dineul de la Bruxelles. Cum UE a decisă să marcheze aniversarea fără ca vreunul din proprii lideri să fie prezent, Minskul a ales să-şi trimită ministrul de externe, relatează DPA, preluată de Agerpres.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care îşi va încheia mandatul anul acesta, va găzdui dineul fără ca lideri din statele membre UE să fie prezenţi, mulţi dintre aceştia fiind preocupaţi că eventuala participare ar provoca asocieri negative cu extinderea UE, în condiţiile în care ţările lor se pregătesc pentru alegerile europene.
UE este prea împotmolită de retragerea planificată a Marii Britanii din bloc pentru a trata în mod adecvat problemele statelor sale partenere. În ciuda unor rezultate pozitive, cele şase foste state comuniste nu au multe de sărbătorit cu ocazia acestei aniversări. Ucraina, Georgia, Armenia şi Republica Moldova au înregistrat progrese în ceea ce priveşte organizarea de alegeri democratice. Dar alte aşteptări nu au fost îndeplinite.
Conflictul separatist din Ucraina a izbucnit la scurt timp după semnarea acordului cu UE
La summitul trecut, în noiembrie 2017, s-a constatat o descurajare clară referitoare la aderarea Ucrainei la bloc. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus la acea dată că extinderea UE nu este pe agendă. La urma urmei, cum pot statele membre UE să ofere o perspectivă clară partenerilor săi dacă nu se pot decide nici măcar asupra propriei perspective? - comentează DPA.
La scurt timp după ce UE a semnat acordul de asociere cu Ucraina, cea mai mare dintre cele şase republici foste sovietice din cadrul parteneriatului, un conflict separatist a izbucnit lângă graniţa Ucrainei cu Rusia. Mai mult de 10.000 de persoane au fost ucise în luptele dintre armata ucraineană şi separatiştii susţinuţi de ruşi. În timp ce Kievul a pivotat spre Vest, Rusia a anexat Peninsula Crimeea din Marea Neagră, care, conform legislaţiei internaţionale, rămâne parte din Ucraina.
Rusia a privit mult timp Parteneriatul Estic ca pe un joc al puterii UE de a se extinde spre graniţele sale şi, prin urmare, ca pe un afront adus intereselor sale. Rusia a avertizat în mod tradiţional împotriva unor parteneriate în detrimentul contactelor sale strânse cu celelalte state sovietice. Moscova se teme mai ales că îşi va pierde şi mai mult influenţa în spaţiul post-sovietic şi lasă terenul deschis companiilor occidentale.
În contextul celei de-a zecea aniversări a Parteneriatului Estic, este clar faptul că vechea confruntare cu Rusia s-a intensificat. De ambele părţi exisă comparaţii cu tensiunile Est-Vest ale Războiului Rece. UE a lăsat mult timp impresia că potenţialii săi parteneri ar trebui să facă o alegere între o legătură strânsă cu UE sau cu Rusia. Tocmai această chestiune a declanşat războiul civil din Ucraina, scrie agenţia germană de presă.
Armenia are nevoie de Rusia pentru a-şi păstra controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah
Armenia a decis de curând împotriva unui curs care ar putea deranja Rusia. Armenia se bazează pe Rusia ca putere protectoare într-o dispută teritorială cu Azerbaidjanul vecin. Numai în acest mod poate Armenia să-şi păstreze controlul asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.
În urma crizelor din Republica Moldova şi Ucraina, este discutabil care dintre cele două ţări ale Parteneriatului Estic este cea mai săracă din Europa. Pentru Ucraina, preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko a obţinut într-adevăr promisiunea unui regim fără vize cu UE. Ar trebui să sărbătorească această realizare la dineu împreună cu Tusk ca unul dintre cele mai mari succese ale sale. Cu toate acestea, majoritatea ucrainenilor nu-şi pot permite astfel de excursii, remarcă DPA.
Poroşenko a pierdut alegerile în faţa actorului de comedie Volodymyr Zelenski luna trecută, o răsturnare de situaţie ce poate fi considerată judecata poporul ucrainean. Mulţi şi-au pierdut speranţa de prosperitate chiar şi prin parteneriatul cu UE.
Zelenski a spus în noaptea victoriei sale că Ucraina este un exemplu strălucitor de democraţie în spaţiul post-sovietic. În Belarus, ca şi în Azerbaidjan, progresele democratice lipsesc, potrivit militanţilor pentru drepturile omului. Preşedintele autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, este mai ferm ca oricând.
"Reformele politice continuă să fie ori absente, ori inversate, ori încetinite în multe părţi din vecinătatea estică", a declarat politologul Tobias Schumacher recent la o conferinţă internaţională la Varşovia. Dacă şi cum va continua Parteneriatul Estic ar urma să fie discutat la dineul de la Bruxelles.
Între timp, discuţiile pentru o potenţială colaborare a UE cu Uniunea Economică Eurasiatică iniţiată de Rusia continuă. Cancelarul german, Angela Merkel, a propus o astfel de posibilitate la o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în 2015. Rusia, în orice caz, pare încă deschisă dialogului. Putin a promovat de mult timp o iniţiativă pentru o zonă comercială comună de la Lisabona la Vladivostok.
Pe acelasi subiect: