În ultimele două decenii gradul de îndatorare al gospodăriilor din Finlanda s-a dublat, pe fondul reducerii dobânzilor şi a eliminării treptat a plăţilor cu numerar.

Finlandezii sunt renumiţi pentru cunoştinţele lor în domeniul IT ,însă disponibilitatea lor de a adopta plăţile digitale a coincis cu o relaxare a disciplinei când vine vorba de obiceiurile de cheltuieli, scrie Agerpres.

În prezent, un nivel record de 7% din cei 5,5 milioane de cetăţeni finlandezi nu îşi pot plăti facturile, în creştere cu o treime în ultimul deceniu. În ultimii ani autorităţile au tras un semnal de alarmă în special cu privire la creşterea creditelor de consum.

Citește și: O societate fără bani rămâne o utopie. Ce s-a întâmplat în Suedia, după ce a renunțat la cash

Juha Pantzar, director la Guarantee Foundation, care ajută persoanele supra-îndatorate să redobândească controlul asupra finanţelor lor, spune că dispariţia banilor gheaţă a creat o nouă realitate care modifică percepţia oamenilor cu privire la bani.

"Mulţi oameni au probeleme în a înţelege modul în care sunt cheltuiţi bani lor, câţi bani mai au la dispoziţie la finele lunii şi cât de mult îşi pot permite să împrumute", spune Juha Pantzar.

În urmă cu două decenii, numerarul era utilizat în 70% din tranzacţiile la magazine, iar restul era reprezentat de tranzacţiile cu cardul. Acum aceste proporţii s-au inversat, plăţile cu cardul, dispozitivele mobile şi alte forme de plăţi digitale au fost utilizate în 80% din tranzacţiile la magazine în 2018.

"Consumatorii au făcut deja tranziţia la lumea digitală când vine vorba de plăţi. Oamenii nu mai au aceleaşi limitări fizice cu privire la buget pe care le aveau odată şi asta face mai greu pentru ei să îşi gestioneze finanţele", subliniază guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn.

Tocmai aici banca centrală a Finlandei vrea să facă diferenţa. Primul său pas va fi să adune date şi să formuleze un set de bune practici de la organizaţii care lucrează deja în domeniul alfabetismului financiar, în ideea de a le ajuta să se extindă şi să se asigure că toate grupurile din societate vor primi asistenţă adecvată. Ulterior, banca centrală va fixa ţinte naţionale cu privire la alfabetismului financiar şi va colabora cu terţe părţi pentru a putea lansa un plan la nivel naţional.

Finlanda a explorat deja alte modalităţi pentru a reduce gradul de îndatorare al gospodăriilor. Autoritatea de reglementare în domeniul financiar a plafonat creditele imobiliare la 85% din preţul de achiziţie al proprietăţii şi în prezent Ministerul de Finanţe din Finlanda lucrează la noi restricţii.

Până în 2023, Guvernul de la Helsinki vrea să dispună de un registru de credit care să conţină date cu privire la împrumuturile fiecărei persoane, astfel încât băncile vor putea evalua dacă să acorde sau nu un nou credit. Regulile cu privire la creditele de consum au fost înăsprite încă din toamna anului trecut.

Autorităţile finlandeze sunt îngrijorate de costul uman al îndatorării, care în cazuri extreme, poate rezulta în excluderea persoanelor de pe piaţa muncii din cauză că angajatorii tind să evite muncitorii cu un istoric de creditare negativ.