Putem spera, asadar, la o aderare in etape, urmand ca faza finala sa fie atinsa la sfarsitul anului viitor. Potrivit ministrului francez de interne, la granitele Romaniei vor fi adusi temporar si politisti din UE.

Consiliul JAI va lua o decizie privind intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen cel mai tarziu in septembrie, potrivit unui proiect de concluzii citat de site-ul Novinite.com. In plus, Guvernul olandez se va pronunta abia in 2012 in privinta cererilor de aderare a Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.

Conform proiectului, citat de site-ul Novinite.com, Romania si Bulgaria nu vor intra in spatiul Schengen pentru o perioada nedeterminata, in pofida indeplinirii criteriilor tehnice, conform unui proiect de concluzii al Consiliului ministirilor UE pentru Afaceri Interne.

Pe de alta parte, Olanda vrea o perioada de proba pentru cele doua tari, dupa cum a anuntat joi ministrul pentru Imigratie, Gerd Leers, citat de AFP.

"Este inca prea devreme pentru a lua o decizie si va dura fara indoiala pana vom fi in masura sa facem acest lucru", a declarat el, la o zi de la votul Parlamentului European in favoarea aderarii celor doua tari, membre UE din 2007.

Pentru integrarea unor noi membri, este necesara unanimitatea celor 26 de state membre ale spatiului Schengen.

Trei tari din cadrul UE, Marea Britanie, Irlanda si Ciprul, nu se afla in acest spatiu, la care au aderat in schimb Elvetia, Norvegia, Islanda si Lichtenstein, care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Guvernele tarilor membre ale spatiului Schengen asteapta publicarea, in iulie, a raportului Comisiei Europene privind reformele justitiei si coruptiei din cele doua tari.

"Vom analiza cu atentie acest raport", a declarat Leers, dupa care a subliniat ca decizia Guvernului sau va dura "un pic de timp". Perioada de proba ar trebui sa dureze pana la viitorul raport al Comisiei, prevazut in 2012, a precizat o sursa olandeza.

Parlamentul European si-a exprimat miercuri sprijinul pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen si a cerut guvernelor europene sa nu tina cele doua tari "ostatice ale discursului populist", potrivit europarlamentarului conservator portughez Carlos Coelho.

"Nu este un cec in alb", a spus el, precizand ca mai multe tari - Germania, Franta, Olanda, Suedia, Finlanda si Belgia - vor sa vada, inainte de a lua o decizie, raportul anual al UE privind eforturile de lupta impotriva criminalitatii, care ar urma sa fie publicat in iulie.


"Daca raportul confirma evolutii pozitive (...), statele membre vor avea o atitudine mai favorabila in privinta inceperii procesului care va duce la eliminarea granitelor interne", a mai spus sursa citata.

DPA, preluata de site-ul Novinite.com, citeaza si o alta sursa europeana, care a afirmat ca intrarea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen nu va fi finalizata "pana in primavara anuliu 2012", chiar daca va fi aprobata in septembrie.

Aderarea a fost aprobata. Urmeaza decizia finala

Raportul europarlamentarului Carlos Coelho privind aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen a fost adoptat, astazi, de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "impotriva" si 29 de abtineri.

Pentru ca atat noi, cat si vecinii bulgari sa intram insa in spatiul european fara frontiere trebuie sa primim voturile celor 25 de tari prezente in Schengen.

Decizia finala va avea loc joi, la Luxemburg.Pentru ca in urma consultarii Parlamentului European, Consiliul de Ministri sa decida eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre Romania trebuie sa indeplineasca toate cerintele Schengen impuse noilor membrii, si anume controlul de teren, frontierele maritime si aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea politieneasca, conectarea si utilizarea Sistemului de Informatii Schengen si de protectie a datelor.

"Schengen reprezinta una dintre cele mai mari realizari ale UE, pe care nu avem voie sa o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen ofera cele mai inalte standarde pentru managementul frontierelor. Romania si Bulgaria indeplinesc aceste criterii - in consecinsa, nu trebuie sa amanam integrarea lor. Solicit Consiliului sa urmeze recomandarile votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European", a spus presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, potrivit Mediafax.

Dezbaterea raportului realizat de europarlamentarul PPE, Carlos Coelho, a avut loc marti seara in plenul PE, reunit la Strasbourg. Votul pozitiv pe care l-au primit Romania si Bulgaria a fost anticipat de vicepresedintele PE, Stavros Lambrinidis, care la finalul discutiilor a adresat anticipat "calde felicitari" tarii noastre si vecinilor pentru reusita. In cursul discutiei au fost insa exprimate si opinii contrare.

Ultimul cuvant in ceea ce priveste aderarea il vor avea cele 25 de state membre ale Spatiului Schengen, care trebuie sa aprobe in unanimitate. Raportul final va fi dezbatut joi in Consiliul JAI.

Cine este cu noi si cine e impotriva noastra

Cei mai multi dintre cei 40 de eurodeputati care au luat cuvantul, marsi seara, in dezbaterea din plenul PE, au fost deacord cu aderarea celor doua state. Totodata, europarlamentarii au declarat ca ambele tari au depus eforturi majore pentru indeplinirea criteriilor de aderare, accentuand faptul ca atat Romania cat si Bulgaria sunt pregatite din punct de vedere tehnic.

Dintre cei care au luat cuvantul in favoarea aderarii celor doua state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni, a spus, asemenea acelorasi colegi de grup, ca nu inteleg foarte bine miscarea guvernantilor romani de a reduce veniturile politistilor.

"Ma nelinisteste insa o informatie pe care nu o pot verifica, pe care am primit-o astazi. Se pare ca, in Romania, veniturile Polisiei vor fi reduse cu o treime. Si stim ca o condiste sine qua non pentru a evita coruptia si pentru a se garanta o munca corecta este reprezentata de salariile bune pentru politisti. Sper ca informatia privind reducerea salariilor politistilor este falsa si ca polisistii, care trebuie sa garanteze securitatea intregii Uniuni Europene, vor continua sa fie platiti in mod adecvat", a spus el.

Au fost si eurodeputati care s-au declarat total impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen. Este vorba despre eurodeputatii grupului Europe of Freedom and Democracy (EFD), dar si alti neafiliati. Spre exemplu, italianul Mario Borghezio, membru al EFD, a vorbit despre riscurile "infiltrarii prin Romania si Bulgaria a unor persoane nedorite care ar putea pune sub ameninsare securitatea statelor membre".

La randul sau, Daniel Van Der Stoep, europarlamentar olandez neafiliat, a spus: "Trebuie sa privim lucrurile drept: Romania si Bulgaria nu trebuie sa adere la Spatiul Schengen nici acum, nici altadata".

"Romania si Bulgaria sunt state corupte care nu respecta criteriile Schengen", a mai spus el, adaugand ca, a accepta aderarea celor doua este "un lucru nerealist, cu adevarat infantil pentru ca cele doua au aratat ca nu sunt demne sa faca parte din spatiul Schengen". El a mentionat si ca rapoartele Transparency International arata ca Romania si Bulgaria se confrunta cu cazuri majore de coruptie.

De asemenea, Gerard Batten, europarlamentar britanic din grupul EFD, s-a plans de numarul mare de romi romani. "Iata ca Zona Schengen se desfiinseaza in nucleul sau dur dar sunt planuri sa fie incluse Romania si Bulgaria, unde sunt sute de mii de sigani care tosi doresc sa emigreze si, dupa ce vor putea calatori liber in zona Schengen, mulsi dintre ei inevitabil vor ajunge in Marea Britanie ca sa profite de sistemul nostru generos de ajutoare sociale, ca mulsi inaintea lor", a spus el.

"Poate ca multi intreprinzatori britanici ar dori sa se intalneasca cu romii, cand debarca la Callais, si sa le dea harsi ca sa gaseasca drumul spre domiciliul premierului si ministrilor. Doar cand romii isi vor parca carusele la Downing Street 10, poate ca atunci se vor schimba opiniile cu privire la beneficiile aderarii acestor doua state la Schengen", a comentat el.

Comisia pentru Libertati Civile a Parlamentului European a stabilit la 2 mai ca Romania si Bulgaria indeplinesc conditiile necesare aderarii la Schengen. Pe baza rapoartelor de evaluare, membrii Comisiei PE au stabilit ca atat noi, cat si vecinii bulgari indeplinesc conditiile necesare pentru aderarea la Schengen, recomandand ca Parlamentul European sa fie informat in continuare in legatura cu masurile suplimentare care trebuie luate in sectorul frontierei dintre Bulgaria, Turcia si Grecia.

Membrii Comisiei au considerat ca, desi exista unele probleme care vor trebui reevaluate si care vor fi in centrul atentiei in continuare, acestea nu reprezinta obstacole in calea admiterii Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen.

Consiliul Justitiei si Afacerilor Interne (JAI) va adopta, in sesiunea organizata joi si vineri, la Luxemburg, concluziile privind evaluarea Romaniei si Bulgariei privind aderarea la Schengen.

Reuniunile se vor desfasura sub conducerea presedintiei ungare a Consiliului, respectiv ministrul de Interne Sandor Pinter si ministrului Justitiei Tibor Navracsics.

Despre Spatiul Schengen

In 1985, cinci state membre UE (Franta, Germania, Belgia, Luxemburg si Olanda) au hotarat sa anuleze controalele aplicate persoanelor care treceau frontierele din spatiul format de aceste state. Acesta a devenit astfel un teritoriu fara frontiere interne, capatand in timp denumirea de Spatiul Schengen (dupa localitatea Schengen, din Luxemburg, unde cele cinci state au semnat acordul).

Statele Schengen au introdus astfel o politica comuna in domeniul vizelor pentru intreg spatiul si au convenit stabilirea unor controale eficiente la frontierele externe ale spatiului. De atunci, Spatiul Schengen s-a extins, incluzand in prezent 22 de state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Fransa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovaca și Slovenia) si 3 tari asociate non-UE (Norvegia, Islanda si Elvesia). Liechtenstein ar trebui sa devina in curand a patra tara asociata.

Acordul Schengen a devenit parte integranta a Tratatelor UE. Cu toate acestea, Irlanda si Marea Britanie nu
participa la aranjamentele referitoare la controalele la frontiera si la vize.

Cetatenii statelor Schengen nu au nevoie de viza pentru a calatori in interiorul Spatiului. In cazul
cetatenilor din alte tari, dacă acestia au viza de intrare in oricare dintre statele Schengen, ei pot calatori in tot
Spatiul Schengen, dar nu si in Irlanda sau Marea Britanie.

In prezent, libera circulatie este garantata in cadrul unui teritoriu care poseda 42,673 km de coasta si 7,721 km de frontiere terestre, in interiorul caruia traiesc aproape 400 de milioane de persoane.