Dansul elefantului pe gheata subtire sau cum scaderea pretului petrolului se poate intoarce impotriva celor care au orchestrat-o. Studiu de caz: Arabia Saudita, 1986
Pe fondul scaderii constante din ultima perioada a pretului petrolului si al speculatiilor legate de o intelegere intre SUA si Arabia Saudita in defavoarea Rusiei, analisti chetionati de Bloomberg rememoreaza ultimul episod cand marii producatori de petrol au fost prinsi intr-un razboi al preturilor orchestrat de Arabia Saudita, iar lucrurile nu au iesit deloc bine pentru americani.
In 1986, sauditii au deschis o noua conducta, ceea ce a dus la o scadere a pretului petrolului cu 67%, in doar patru luni, pana la limita de 10 dolari pe baril. Industria SUA s-a prabusit, generand cea mai mare reducere a productiei din ultimul sfert de secol, iar Arabia Saudita si-a recastigat pozitia de lider in piata, noteaza Bloomberg.
In acest context, intalnirea statelor membre OPEC, care se desfasoara in aceste zile, la Viena, devine mai importanta, sustin expertii din domeniu, ale caror pareri sunt impartite intre cele doua variante: fie scad productia de petrol pentru reglarea pretului, fie lasa lucrurile asa cum sunt, suspectand o “intelegere tacita” intre SUA si Arabia Saudita, in defavoarea Rusiei, pentru care petrolul este una dintre cele mai importante surse de alimentare a PIB-ului.
“In 1986 s-a inregistrat un colaps al pretuilor pe care nimeni nu l-a anticipat. Multi au iesit din afaceri atunci. Este un moment pe care nimeni nu l-a uitat”, a spus Michael Lynch, sef al Institutului de Cercetare Economica si Energetica din Wakefield, Massachusetts, care se ocupa de sectorul petrolier de 37 de ani.
Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care produc 40% din petrolul lumii, a pompat 31 de milioane de barili pe zi, in octombrie, peste tinta unanim acceptata de 30 de milioane de barili.
Jocul Arabiei Saudite
Lovitura pe care a dat-o Arabia Saudita in 1986 nu a fost singulara. Regatul saudit a fost cel mai mare producator de petrol din lume ani la rand, facand ca preturile sa creasca si sa scada dupa bunul plac. Ca membru fondator al OPEC insa, Arabia Saudita s-a vazut nevoita sa reduca productia, in 1985, la 3,2 milioane de barili pe zi, de la 9 milioane, in 1981, ceea ce a generat un deficit bugetar care se adancea de la an la an.
In decembrie 1985, sauditii s-au decis sa recastige pozitia dominanta, ceea ce a dus la o scadere a pretului la un minim de 10,42 de dolari, in martie 1986, de la un maxim de 31,72 de dolari, in noiembrie 1985.
OPEC a stabilit o noua limita a productiei in decembrie 1986, insa pana in acel moment, afacerile producatorilor de petrol din America erau la pamant. Rata somajului in Oklahoma ajunsese la 8,9%, iar in Texas la 9,3%, fata de media nationala de 7%. Productia in Oklahoma scazuse cu 8,3% si cu 7,1% in Texas, potrivit datelor citate de Bloomberg.
Rememorand acel moment, producatorii de petrol din SUA dau vina pe Arabia Saudita si pe OPEC si pentru criza actuala, cand pretul petrolului scade constant de cateva luni, ajungand la minimul ultimilor patru ani, pe fondul productiei record, ceea ce duce din nou la o prabusire a afacerilor.
Exista o alianta SUA-Arabia Saudita impotriva Rusiei?
Declinul cotatiilor petrolului, declansat in vara, a fost determinat de oferta abundenta, rezultata partial din exploatarea zacamintelor de sist din Statele Unite dar si din cauza cererii scazute, in special in Europa si Asia.
Cotatiile petrolului sunt in declin in conditiile in care unii membri importanti ai OPEC rezista apelurilor de reducere a productiei. In schimb, acestia au micsorat preturile exporturilor de titei pe piata americana, unde productia se afla la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Piata a fost inundata in ultima perioada de teorii ale conspiratiei, in jurul lipsei de reactie a Arabiei Sauditate. Thomas Friedman, editorialist la New York Times, a scris despre "un razboi mondial al petrolului, intre Statele Unite si Arabia Saudita pe de o parte si Rusia si Iran pe de alta parte".
Rusia si-a fundamentat bugetul pentru 2015-2017 pe un pret al petrolului de 100 de dolari/baril, in timp ce banca centrala face calcule la un pret al barilului de 95 de dolari. In aceste conditii, ministrul de Finante Anton Siluanov a atentionat guvernul ca este nevoie de taieri de cheltuieli de 10%, pentru ca bugetul sa faca fata pierderilor provenite din scaderea pretului la petrol.
Potrivit analistilor, intevievati de Reuters, pretul petrolului ar putea scadea la 60 de dolari pe baril daca membrii OPEC nu vor conveni reducerea semnificativa a productiei, la reuniunea de la Viena.
Pe acelasi subiect: