Catalonia, regiunea din nord-estul Spaniei, cunoscuta in special pentru orasul turistic Barcelona, pentru echipa de fotbal cu acelasi nume si pentru operele de arta ale arhitectului Antoni Gaudi, reprezinta o cincime din intreaga economie a Spaniei.

Problema unei separari a provinciei de restul tarii vine intr-un moment dificil pentru guvernul lui Rajoy, in conditiile in care Spania a devenit noua problema cu care se confrunta zona euro, cu somaj record in UE si costuri de imprumut in crestere.

In contextul crizei economice, disputele regionale din nordul Spaniei au inceput sa iasa din nou la suprafata, in special in Catalonia. Economistii Deutsche Bank spun ca agitatia politica intr-o regiune atat de importanta poate determina guvernul central de la Madrid sa ceara un pachet financiar de salavare din partea Mecanismului European de Stabilitate.

Fiind centrul industrial al celei de-a patra economii a zonei euro, Catalonia este cea mai populata si influenta regiune a Spaniei. Situata pe coasta Mediteranei si la granita cu Franta, zona este locuita de 7 milioane de spanioli si este formata din 4 provincii: Barcelona, Lleida, Tarragona si Girona.

Independenta

Dezabaterea privind independenta catalana nu este noua. Tensiuni intre Madrid si Catalonia legate de acest subiect exista de secole intregi. Sociologul Salvador Giner, presedintele Institutului de Studii Catalane, a declarat pentru CNN ca vehementa dezbaterii fluctueaza in functie de contextul economic si politic.

Artur Mas, presedintele guvernului catalan, a anuntat alegeri regionale pe 25 noiembrie. Daca partidul nationalist CiU castiga, este de asteptat ca un referendum legat de proclamarea independentei Cataloniei sa fie organizat imediat, spune Gilles Moec, co-presedinte al departamentului de cercetare pentru Europa al Deutsche Bank.

Giner este de parere ca victoria CiU poate fi considerata o certitudine. “Partidul Socialist din Catalonia este un dezastru. Mas stie ca va castiga alegerile fara probleme”, a spus Giner.

Xavier Sala-i-Martin, profesor de economie la Columbia University, sustine ca Mas doar “urmeaza masele” in ceea ce priveste suveranitatea.

“Pana pe 11 septembrie strategia lui era sa mearga la Madrid si sa ceara un plan financiar mai bun pentru pactul fiscal, dupa cum il numea el. Dar demonstratiile masive l-au convins ca oamenii nu mai vor ajutor financiar din partea Spaniei, ci vor independenta. Si s-a alaturat multimii. Mas nu conduce masele, el le urmeaza”, a explicat profesorul.

Vecinii Cataloniei, Tara Basca si Galicia, in nord-vestul Spaniei, au de asemenea, mandate de guvernata proprie, instituite prin Constitutia din 1978. Si desi nu sunt independente complet fata de Spania, sunt considerate autonome.

De mai bine de 50 de ani, regiunea basca este locul in care activeaza grupul paramiliar ETA, grup terorist infiintat in 1958 si care are la activ numeroase atacuri impotriva civililor din Spania in numele suvernaitatii. ETA a depus armele abia in 2011.

Giner spune ca gruparea nu a ajutat in rezolvarea cauzei basce si ar fi de preferat ca independenta catalana sa se castige pe cale amiabila. “Cred ca suveranitatea Cataloniei este absolut posibila si ca poate fi dobandita intr-o maniera civilizata, fara grupari teroriste”, a explicat Giner.

Spania sufera

Partidul Popularilor de la Madrid a venit cu masuri extrem de nepopulare, cum ar fi cresterea fiscalitatii, taieri severe de bugete, ceea ce a dus la cea mai mare rata a somajului din UE – 25,1%.

CiU ridica problema suveranitatii intr-o perioada in care catalanii nu mai pot suporta taxele impuse de guvernul central de la Madrid. Salvador Giner este de parere ca Spania ar trebui sa ramana solidara pentru a traversa aceasta perioada grea, dar admite in acelasi timp ca o mare parte din taxele pe care Catalonia le varsa la bugetul central nu sunt reinvestite in regiune. “Catalonia primeste inapoi doar 20% din taxele platite guvernului central.”

Trecutul Cataloniei

Dupa moartea dictatorului militar Franco, in 1975, catalanii au crezut ca pot face parte dintr-o tara care recunoscuse diferite culturi, limbi si etnii. Dar in 1981, odata cu incercarea de lovitura de stat, institutiile spaniole au reinterpretat Constitutia in feluri care nu au mai permis Cataloniei sa se simta confortabil in aceasta organizare administrativa.

Recesiunea si criza financiara care s-a declansat in 2008 au accentuat tensiunile intre Catalonia si Madrid. Dificultatile economice au fortat administratia catalana sa ceara Madridului un ajutor financiar de 5 miliarde de euro, dintr-un credit de 18 miliarde, pe care guvernul central l-a pus la dispozitia regiunilor ingropate in datorii.

Somajul in Catalonia da, de asemenea, dureri de cap autotitatilor locale. Potrivit unui raport al OECD, rata somajului a crescut de la 8,6% la 16,3% de la prabusirea pietei imobiliare, la inceputul crizei financiare, in 2008. O mare parte dintre someri sunt imigranti din estul Europei si din nordul Africii.