Totodată, Uniunea Europeană va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţare în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept, potrivit Agerpres.

Acrastă decizie va fi propusă de Comisia Europeană şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, potrivit unui comunicat al Executivului european.

"Respectarea statului de drept reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru buna gestiune financiară şi pentru eficacitatea finanţării din partea UE. Prin urmare, Comisia propune un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afectează statul de drept" în ţările membre, a explicat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în Parlamentul European. "Este vorba de un mecanism cu aplicare generală, deoarece nu vizează anumite state membre", a spus el.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri bugetul pentru perioada 2021 - 2027, o inovaţie majoră fiind consolidarea legăturii dintre finanţarea Uniunii Europene şi statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru buna gestiune financiară şi pentru eficacitatea finanţării din partea UE.

"Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE în mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie şi adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă", se spune în comunicatul Executivului de la Bruxelles.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021 - 2027, echivalentul a 1,11% din venitul naţional brut al UE 27. Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08% din venitul naţional brut) în credite de plată (în preţurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului European de Dezvoltare - principalul instrument al UE de finanţare a cooperării pentru dezvoltare cu ţări din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflaţia, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014 - 2020 (inclusiv Fondul European de dezvoltare).

Pentru a finanţa priorităţile noi şi urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanţare. Investiţiile actuale în domenii precum cercetarea şi inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea şi apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate şi securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În acelaşi timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii şi în care se poate îmbunătăţi eficienţa.

Forul comunitar propune o reducere moderată a finanţării pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune - cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului şi acordarea unei priorităţi mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim, se arată în comunicatul CE.

"Bugetul UE este modest prin comparaţie cu dimensiunea economiei europene şi cu bugetele naţionale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în vieţile cetăţenilor şi ale întreprinderilor - cu condiţia de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel naţional, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reuşita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-şi proteja şi apăra cetăţenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa şi cu multe alte chestiuni presante care transcend graniţele naţionale", se menţionează în comunicat.

"O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou şi modern, care să arate că Europa a integrat învăţămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocraţiei atât pentru beneficiari, cât şi pentru autorităţile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă şi stabilirea unor obiective mai clare şi punerea unui accent mai mare pe performanţă. Astfel va fi mai uşor atât să se monitorizeze şi să se măsoare rezultatele, cât şi să se efectueze modificări, dacă este necesar", se mai spune în documentul citat.

Potrivit comunicatului, Uniunea Europeană cu 27 de membri şi-a stabilit priorităţile politice şi are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.

Întrucât noile priorităţi necesită noi investiţii, Comisia propune să le finanţeze printr-o combinaţie de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări şi economii (aproximativ 20%).

Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind "Viitoarea finanţare a UE", Comisia propune modernizarea şi simplificarea sistemului general de finanţare actual - "resurse proprii" - şi diversificarea surselor de venituri la buget.

De asemenea, Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) şi introducerea unui "coş" cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităţilor politice.

Coşul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăţilor (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislaţiei necesare); o contribuţie naţională, calculată pe baza cantităţii de deşeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE şi ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanţarea noilor priorităţi.

"Ieşirea Regatului Unit din UE reprezintă o bună ocazie să ne ocupăm de complicatul sistem de corecţii - şi chiar de 'corecţii la corecţii'", se subliniază în comunicat.

Comisia propune să se elimine toate corecţiile şi să se reducă de la 20% la 10% suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre "resursele proprii") pentru bugetul UE.

În plus, pentru a se evita orice creştere bruscă şi drastică a contribuţiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecţiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.