Cea mai bogată țară non-UE nu încheie un nou acord cu Bruxellesul fără câteva clarificări. Lista cuprinde și libera circulație a forței de muncă
Zurich, Elvetia
Guvernul elveţian a anunţat vineri că nu poate semna un acord extins cu Uniunea Europeană înainte de a primi "clarificări" de la Bruxelles privind unele probleme-cheie, transmite agenția germană DPA.
Agenţia observă că guvernul de la Berna nu a folosit termenul "renegocieri" în scrisoarea pe acest subiect trimisă Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
Acordul negociat de Elveţia cu UE urmează să ofere un cadru nou pentru relaţiile bilaterale, inclusiv accesul reciproc pe pieţe şi circulaţia forţei de muncă, şi acoperă diferite sectoare, cum ar fi agricultura şi aviaţia.
După consultări cu partidele, grupurile industriale şi sindicatele elveţiene, guvernul a comunicat Comisiei Europene că doreşte continuarea dialogului pe câteva teme.
Între acestea se numără protecţia nivelului ridicat al salariilor din Elveţia, reglementarea subvenţiilor de stat şi libera circulaţie a angajaţilor, iar "clarificările" sunt necesare pentru a asigura sprijinul alegătorilor elveţieni, care vor avea ultimul cuvânt printr-un referendum.
Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a apreciat că "în linii mari pare să fie vorba de o evoluţie pozitivă". "Comisia Europeană va studia cu atenţie scrisoarea şi va răspunde la momentul potrivit", a adăugat ea.
Piața muncii din Elveția, deschisă pentru români și bulgari
De la 1 iunie 2019, Consiliului Federal din Elveţia a decis să acorde acces liber cetăţenilor români și bulgari, după ce a reintrodus restricțiile în 2018, din cauza afluxului mare de ceătațeni din cele două țări.
Accesul liber al cetățenilor UE în Elveția, țară non-UE, se face în baza Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor, extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II.
Potrivit protocolului, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani (2 ani + 3 ani + 2 ani, din 2009 până la 31 mai 2016).
Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Ulterior, autoritățile de la Berna au restricționat din nou libera circulație, din cauza numărului mare de solicitanți de permise de ședere.
Astfel, conform protocolului, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian a putut activa o clauză de salvgardare prin care a restricționat accesul cetățenilor din cele două țări.
Elveția este o țară atractivă pentru străini datorită salariilor mari pe care angajații le primesc, între cele mai mari din Europa. Potrivit statisticilor, salariul mediu în Țara Cantoanelor este in jur de 5.500 - 6.000 de euro, în funcție de industrie.
Cele mai mari venituri le au angajații din industria farmaceutică – 10.000 de franci elvețieni pe lună, urmată de asigurări, industria IT și servicii financiare, domenii în care se câștigă peste 9.000 de franci pe lună. În construcții se câștigă în jur de 5.500 de franci pe lună, iar o asistentă poate primi între 4.000 și 6.000 de franci.
Dar, chiar dacă au salarii cu mult peste media europeană, trebuie subliniat și faptul că elvețienii au unul dintre cele mai ridicate costuri ale vieții de pe continent. Deși Elveția este a doua cea mai bogată țară din Europa, după Luxemburg, cu un PIB per capita care depășește 80.000 de euro, costul vieții este este unul pe măsura salariilor. Alături de țările nordice, Țara Cantoanelor ocupă, de ani de zile, primele locuri în topul celor mai scumpe țări din lume.
Pe acelasi subiect: