Intr-un raport elaborat inaintea esecului discutiilor dintre autoritatile de la Atena si creditori, FMI sustinea ca ritmul lent al reformelor face ca dinamica datoriei Greciei sa fie una "nesustenabila".

Daca anul trecut FMI preconiza ca datoria Greciei va scadea de la 175% din PIB in 2013 pana la 128% din PIB in 2020, ultimul raport al Fondului estimeaza ca in 2020 datoria Greciei se va situa la 150% din PIB.

In consecinta, FMI sustine ca Grecia va avea nevoie de o "prelungire semnificativa" a maturitatii actualelor credite europene precum si de noi finantari, chiar daca va relua reformele. 

Potrivit FMI, pana in octombrie 2018, Grecia va avea nevoie de noi finantari europene in valoare de 36 miliarde euro, parte dintr-un pachet total de cel putin 50 de miliarde de euro.

In plus, pe langa noi fonduri, FMI estimeaza ca europenii vor trebui sa accepte o dublare a perioadei de gratie si a maturitatii actualelor obligatiuni. 

"Daca pachetul actual de reforme este slabit si mai mult, in special printr-o noua reducere a tintelor de excedent bugetar si a reformelor structurale, va deveni necesara o reducere a datoriei", arata raportul pe care FMI l-a dat publicitatii cu patru zile inaintea unui referendum crucial in Grecia. 

Acesta a fost pregatit pe baza unor evaluari care dateaza de saptamana trecuta, inainte ca bancile grecesti sa fie inchise, iar tara sa se declare in incapacitate de plata cu privire la o transa de 1,55 miliarde de euro catre Fond.

"Aceste evolutii ar putea avea un important efect negativ care nu a fost luat in calcul in acest raport", avertizeaza FMI. 

Premierul elen Alexis Tsipras a anuntat organizarea unui referendum avand ca tema ultima oferta de acord facuta Greciei de catre creditorii sai. Miercuri, Alexis Tsipras a cerut concetatenilor sai sa participe la referendum si sa voteze "Nu", adica sa respinga acordul propus, astfel incat Grecia sa poata obtine unul "mai bun".

Cum vad analistii situatia Greciei

Dupa ce Grecia nu a platit pe 30 iunie datoria de 1,5 miliarde de euro, FMI a considerat ca scadenta este depasita, a anuntat purtatorul de cuvant al FMI, Gerry Rice, transmit MarketWatch, Bloomberg si Reuters.

Insa toate concesiile ar aduce Atenei un ragaz, indepartand-o de falimentul imediat, dar problemele n-ar disparea peste noapte.

Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA: ''Nu cred ca va fi ultima criza greceasca. Sistemul politic si economic al Greciei era probleme structurale adanci care trebuie abordate''.

Moritz Kraemer, directorul diviziei de ratinguri suverane de la Standard & Poor's Ratings Services, a avertizat la randul sau ca ar putea fi doar o chestiune de timp pana cand Grecia nu va mai putea rambursa sumele datorate detinatorilor de obligatiuni si bancilor.

Potrivit lui Kraemer, "adevaratul termen limita" va fi in iulie, cand Grecia are de rambursat unele obligatiuni pe care le detine Banca Centrala Europeana. 

"Daca vor rata acea plata, estimarile mele sunt ca va fi imposibil pentru BCE sa continue sa acorde lichiditate de urgenta sistemului bancar din Grecia", a apreciat oficialul S&P.

Eurosistemul nu ar trebui sa acorde finantare Greciei deoarece dependenta bancilor elene de linia de finantare de urgenta (ELA) ridica semne de intrebare privind soliditatea lor, a afirmat recent Jens Weidmann, guvernatorul Bundesbank, transmite Reuters.

Obligatiunile grecesti au un rating de tip 'junk' (nerecomandat pentru investitii), iar, potrivit normelor BCE, nu pot fi acceptate drept garantii pentru credite.

Pana acum, BCE a facut o exceptie de la aceste norme in ideea de a da o mana ajutor creditorilor eleni. 

Seful Bundesbank sustine ca bancile din Grecia nu ar trebui sa achizitioneze datorii pe termen scurt ale Guvernului elen.

"Eurosistemul nu ar trebui sa acorde finantare Greciei chiar daca se asteapta la acordarea ulterioara a transelor de imprumut", a explicat Jens Weidmann, care este si membru in Consiliul guvernatorilor BCE, transmite Agerpres.

"Cand bancile care nu au acces la piete cumpara obligatiuni suverane, exista temeri privind dependenta lor de linia de finantare de urgenta", a avertizat oficialul german. 

Statele care au intarziat plata datoriilor nu mai pot primi finantare suplimentara de la FMI si, in ultima instanta, pot pierde statutul de membru al organizatiei.

Grecia a amanat recent o plata care trebuia rambursata catre FMI pana la data de 5 iunie si a anuntat ca va cumula intr-o singura suma toate transele in valoare de 1,7 miliarde de dolari ce trebuie returnate Fondului in iunie. 

Statul elen a fost presat de creditorii sai internationali sa adopte un pachet de reforme in schimbul unor noi fonduri care sa il mentina pe linia de plutire. 

Presa elena a remarcat ca mare parte din cele opt miliarde de euro pe care guvernul ar vrea sa-i obtina ca sa le faca pe plac creditorilor ar proveni din cresteri de taxe. O taxa pentru companiile cu profituri de peste jumatate de milion de euro si cresterea TVA-ului in insulele din Marea Egee ii ingrijoreaza in mod deosebit pe economisti.

Constantine Michalos, presedintele Camerei de Comert: ''Multe companii se vor inchide. Am pierdut 265.000 de companii in ultimii cinci ani si jumatate si riscam sa pierdem si mai multe''.

Grecia trebuie sa prezinte planuri credibile de reforma, care nu pot fi construite numai pe promisiunea majorarii veniturilor din taxe, a explicat Christine Lagarde, in "Challenges". 

Lagarde a dat asigurari ca nu doreste ca Grecia sa paraseasca zona euro si nu crede intr-o "explozie" a zonei euro. 

"Nu poti construi un program numai pe promisiunea imbunatatirii colectarii taxelor, asa cum am tot auzit in ultimii cinci ani, dar cu rezultate nesemnificative", a declarat seful FMI.