Aceasta ar urma să fie prima expansiune a zonei euro de după 2015, când Lituania afost primită în grupul celor 19 state care folosesc moneda unică.

În urma obţinerii aprobării din partea miniştrilor de Finanţe din zona euro şi a oficialilor BCE, Bulgaria şi Croaţia se vor alătura şi uniunii bancare, ceea ce înseamnă că principalele bănci din cele două state est europene vor fi plasate sub directa supervizare a BCE începând din 1 octombrie, a informat BCE într-un comunicat de presă.

Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.

În cei doi ani, Bulgaria şi Croaţia trebuie să urmeze politici economice "sănătoase", să îndeplinească criteriile tehnice de apartenenţă şi să aibă un curs de schimb stabil. Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

BCE a informat că, în perioada în care vor face parte din ERM-2, cursul de schimb al levei bulgare a fost fixat la 1,95583 leva pentru un euro în timp ce cursul de schimb al kunei croate a fost fixat la 7,53450 kuna pentru un euro.

Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

În urmă cu doar o lună, BCE a anunţat că niciuna din ţările candidate nu îndeplineşte criteriile de aderare. În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.