Bulgaria accelerează intrarea în zona euro. Când trece la moneda unică cea mai săracă țară din UE
Bani, euro, zona euro
Bulgaria, membră a Uniunii Europene din 2017, speră să intre în mecanismul ERM II, pre-etapa trecerii la moneda unică, înainte de finalul anului, a declarat ministrul de Finanţe, Vladislav Goranov.
În luna iulie a anului trecut, statul balcanic a depus cerere pentru a intra în ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Obiectivul autorităţilor de la Sofia este să adere şi la uniunea bancară, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Banca Centrală Europeană derulează din 2018 o evaluare cuprinzătoare a calităţii activelor, dar şi teste de stres în rândul celor mai mari şase creditori din Bulgaria, rezultatele fiind aşteptate luna viitoare.
BCE a refuzat să îi permită Bulgariei să adopte rapid moneda euro, apreciind că băncile din Bulgaria au nevoie de o supervizare mai strictă înainte de a se putea alătura zonei euro.
"Sper ca această intrare în mecanismul ERM II să aibă loc până la sfârşitul anului, poate chiar mai devreme de finalul lui 2019. Nu a fost nicicând un moment mai bun, cu cea mai mare încredere din partea partenerilor UE, atât în ceea ce priveşte situaţia politică, dar şi economică, în perspectiva intrării Bulgariei în cercul mai apropiat al integrării europene", a declarat Vladislav Goranov, la forumul economic de la Plovdiv.
Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar. Însă, pentru că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, corupţia este răspândită, iar unele bănci înregistrează probleme, s-au ridicat o serie de semne de întrebare cu privire la perspectiva aderării Bulgariei la zona euro.
Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Pe acelasi subiect: