BCE a majorat din nou fondul de urgenta destinat bancilor elene, pentru a impiedica falimentul acestora. Zona euro da Greciei un ultimatim de 5 zile pentru a prezenta reformele
Grecia, drahma
Banca Centrala Europeana (BCE) a suplimentat pentru a patra oara de la inceputul lunii martie fondurile disponibile bancilor elene prin programul de finantare de urgenta ELA (emergency liquidity assistance), urcand plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.
Saptamana trecuta, BCE majorase plafonul cu 400 de milioane de euro, la aproximativ 70 de miliarde de euro, relateaza Bloomberg.
Cresterea fondurilor puse la dispozitia bancilor elene a fost aprobata miercuri de consiliul guvernatorilor BCE, in timpul unei conferinte telefonice, au declarat persoane apropiate discutiilor.
Masura BCE a fost luata in conditiile in care bancile din Grecia nu isi mai pot spori detinerile de obligatiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena.
BCE permite bancii centrale din Grecia sa finanteze bancile elene, dar vrea in acelasi timp sa le impiedice sa incalce legislatia UE prin finantarea guvernului peste limita maxima admisa. Strategia exercita presiuni asupra guvernului elen de a ajunge la un acord cu creditorii europeni asupra conditiilor de deblocare a ajutorului financiar.
In ianuarie, BCE a decis sa nu mai permita bancilor elene folosirea obligatiunilor guvernamentale ca garantii pentru noi credite accesate de la BCE, obligand astfel banca centrala a Greciei sa acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichiditatile necesare in piata interbancara.
Programul ELA este evaluat saptamanal, pe fondul temerilor ca bancile elene ar putea sa foloseasca fondurile obtinute pentru a finanta guvernul de la Atena, in contradictie cu legislatia Uniunii Europene.
Grecia are termen de cinci zile de la zona euro pentru a prezenta reformele
Grecia mai are timp pana luni sa arate ca respecta angajamentele de reforma, dupa ce zona euro a exclus ca statul elen sa aiba acces rapid la finantare, au declarat trei persoane apropiate situatiei dupa o teleconferinta a secretarilor de stat din ministerele de Finante ale statelor din regiune.
Reprezentantii ministerelor au cerut miercuri cu fermitate ca Grecia sa prezinte in detaliu reformele, in schimbul deblocarii fondurilor, iar premierul Alexis Tsipras trebuie sa arate ca Grecia poate recastiga increderea in promisiunile sale, au spus sursele, citate de Bloomberg, potrivit Mediafax.
Oficialii au lasat deschisa posibilitatea ca Grecia sa primeasca 1,2 miliarde de euro care au fost alocate sustinerii sistemului bancar, ei aratand ca statul elen nu poate accesa aceste fonduri din cauza unei piedici de natura tehnica. In consecinta, Grecia trebuie sa arate ca va continua schimbarile cerute de creditori, pentru a a obtine din nou sprijin financiar.
"Grecia trebuie sa actioneze rapid pentru ca masurile sa fie mai eficiente. Princiala problema este aceeasi in toate tarile din Europa. Sa faca ceea ce trebuie", a declarat miercuri presedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la Rotterdam.
Ziua de luni va fi un test, daca Grecia poate convinge ca va indeplini solicitarile lor pentru reformarea economiei, au spus sursele. Reformele care vor fi prezentate trebuie analizate de creditorii institutionali, iar apoi de reprezentantii ministerelor de Finante, in primele zile ale saptamanii viitoare, a precizat una dintre surse.
Un purtator de cuvant al guvernului de la Atena a declarat marti ca Grecia va prezenta pana luni un pachet de reforme partenerilor din zona euro, in speranta deblocarii ajutorului financiar necesar evitarii intrarii in incapacitate de plata.
Grecia, care din 2010 obtinut doua programe de finantare in valoare cumulata de 240 de miliarde de euro din partea UE, BCE si FMI, a fost somata de creditori sa implementeze mai multe reforme fiscale si economice in schimbul deblocarii de noi transe din imprumut, insa guvernul condus de Alexis Tsipras refuza sa accepte masuri de austeritate.
Pe acelasi subiect: