Lord Kerr of Kinlochard, diplomat britanic si membru al Camarei Lorzilor, s-a alaturat unei intiaitive a 60 de figuri proeminente din Scotia, care au semnat o scrisoare in care sustin ca Brexitul a distrus reputatia Regatului Unit pe plan international si ca efectele negative incep sa se simta din ce in ce mai pregnant.

Diplomatul, care este reprezentant permanent al Marii Britanii la UE din 1990, a spus ca atunci cand a scris articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care prevede ce pasi trebuie sa faca o tara care vrea sa aisa din UE, s-a gadit ca acesta va fi invocate doar in cazul unui regim dictatorial.

Scrisoarea, publicata in The Herald, cere “o dezbatere ampla despre oprirea procesului” si a fost semnata de asemenea de fostul secretar general al NATO Lord Robertson, fostul premier al Scotiei Henry McLeish si fostul lider al liberal-democratilor Lord Menzies Campbell.

“Vedem cu societatea, economia si politica sunt din ce in ce mai slabite de impactul Brexitului. Reconoastem ca o mica majoritate a votat pentru parasirea blocului comunitar, insa consecintele dezatruoase devin tot mai clare in fiecare zi”, spun semnatari scrisorii.

“Chiar dinainte ca Marea Britanie sa paraseasca UE vedem cum nivelul de trai al cetatenilor scade, inflatia creste, economia si productivitatea scad. Reputatia noastra internationala a fost profund prejudiciata, lasand Marea Britanie slaba, cu o influenta diminuata in lumea caracterizata de incertitudine si instabilitate in care traim astazi”, se mai arata in scrisoare.

“Intr-o democratie, putem sa regandim si sa alegem o alta directie. De aceea, trebuie sa ne gandim din nou la Brexit si sa initiem o dezbatere ampla care sa ceara stoparea procesului. Cerem o dezbatere nationala pe subiectul Brexitului, cerem cetatenilor si politicienilor sa se gandeasca sin nou. Este timpul sa oprim Brexitul”, mai spun semnatarii documentului.

Negociatorii sefi al Brexitului, David Davis, din partea Marii Britanii, si francezul Michel Barnier, din partea UE, au inceput, lunui, o runda de discutii pe fond de patru zile, la aproape o luna dupa lansarea oficiala a negocierilor, pe 19 iunie. Aceste discutii urmeaza sa stabileasca, pana la 29 martie 2019, termenii divortului intre Londra si UE si sa traseze conturul viitoarelor lor relatii.

Pana in octombrie, negocierile vor viza drepturile celor trei milioane de cetateni europeni care traiesc in Marea Britanie si de britanici stabiliti pe continent, obligatiile financiare contractate de Regatul Unit ca stat membru (”factura Brexitului”) si alte subiecte legate de divort precum frontiera intre Irlanda si provincia britanica Irlanda de Nord.

In cazul in care negocierile progreseaza in mod convenabil, liderii UE ar putea sa-i ceara lui Michel Barnier sa pregateasca negocieri comerciale cu ocazia Consiliului lor European prevazut la jumatatea lui octombrie.

Bruxellesul crede ca Londra va avea nevoie de o perioada de tranzitie intre iesirea sa din UE si implementarea unui nou acord cu europenii, ale carui principale linii vor fi stabilite, daca totul va merge bine, pana in martie 2019.

Insa ideea nu se bucura de unanimitate peste Canalul Manecii, deoarece Londra ar urma sa fie nevoita sa urmeze reglementarile UE si sa contribuie la bugetul european in cursul unei asemenea perioade de tranzitie.