Afganii platesc si 10.000 de dolari pentru a-si implini visul de a emigra in Europa. Cum decurg aranjamentele cu traficantii
Cel putin 146.000 de afgani au emigrat anul acesta in Europa. Multi dintre ei au platit traficantilor pana la 10.000 de dolari pentru a-si realiza acest vis, noteaza EFE.
Un sondaj recent arata ca circa 40% din populatia Afganistanului ar parasi aceasta tara, daca ar avea o asemenea oportunitate. Acum 6,1 milioane de afgani sunt refugiati in 52 de tari.
Pentru localnicii care doresc sa plece nu este greu sa gaseasca un traficant. O astfel de persoana poate fi contactata direct ori prin intermediul asa-zisilor "agenti", adica un fel de intermediari care au fost si ei anterior traficanti ce au adus migranti in Europa, iar acum colaboreaza in cadrul acestor retele pentru a selecta clientii asa incat acestia din urma sa nu fie genul care aparent ar putea reprezenta un pericol pentru respectivele retele.
Traficantii se intalnesc cu clientii lor prin baruri si cafenele.
Un restaurant din partea de vest a capitalei Kabul este locul ales de traficantul ce s-a prezentat cu pseudonimul "Mama", care in limba pastuna inseamna unchi, pentru o intalnire cu corespondentul agentiei EFE.
Traficantul in varsta de circa 50 de ani l-a asigurat pe acesta din urma ca serviciile retelei din care face parte sunt superioare celor oferite de retelele concurente, sustinand ca ruta folosita pentru a ajunge in Europa este mai sigura.
El i-a propus corespondentului agentiei spaniole de presa, tot un localnic afgan, doua optiuni de calatorie.
Prima este exclusiv terestra si costa circa 6.500 de dolari, iar a doua presupune doua segmente de calatorie, cu avionul pana in Turcia si de acolo pe ruta balcanica spre vestul Europei. Aceasta este mai scumpa, intre 8.000 si 10.000 de dolari, iar calatoria cu avionul implica necesitatea prezentarii unui pasaport valabil.
Intrebat cum i se garanteaza unui migrant ca traficantul nu va disparea cu banii fara sa-i presteze serviciul promis, interlocutorul a raspuns ca suma platita ramane blocata la un intermediar, care-i va da banii traficantului numai atunci cand clientul ajunge la destinatia finala in Europa.
Cat despre itinerariul calatoriei, daca se alege varianta transportului terestru pana in Turcia, plecarea s-ar face cu mijloacele de transport obisnuite pana la granita afgano-iraniana, care va fi insa traversata pe jos, la fel procedandu-se apoi pentru trecerea celei cu Turcia.
Dupa traversarea teritoriului turc exista doua optiuni: una traversand o portiune din Marea Egee pana in insulele grecesti si de acolo pe ruta balcanica, ori trecerea granitei terestre cu Bulgaria, de unde se continua de asemenea drumul prin Europa.
Cea mai mare problema este traversarea Iranului, atentioneaza traficantul, mentionand ca autoritatile de la Teheran fac tot posibilul pentru a descuraja imigratia ilegala, inclusiv in randul propriilor cetateni, care, la fel ca si afganii si in general o mare parte a populatiei sarace din Orientului Mijlociu, Asia si Africa, doresc sa ajunga in Europa.
Potrivit UE, peste 1.500.000 de migranti proveniti din aceste zone au intrat in Europa in 2015, iar previziunile arata ca inca aproximativ trei milioane ar putea sa soseasca in urmatorii trei ani.
Intr-o interventie in fata Parlamentului European la inceputul lunii octombrie, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat ca unele state din vecinatatea Uniunii Europene, pe care nu le-a numit, folosesc refugiatii ca pe o arma intr-un razboi hibrid pe care l-au pornit impotriva blocului comunitar cu scopul de a obtine favoruri din partea acestuia.
Cateva saptamani mai tarziu, guvernul libian nerecunoscut de comunitatea internationala a amenintat Europa ca, daca nu ii va recunoaste legitimitatea, va lasa sute de mii de migranti din statele Africii subsahariene sa traverseze Libia si apoi Marea Mediterana catre continentul european, in ultimii doi ani ajungand deja in acest mod in Europa sute de mii de africani ce au profitat de anarhia din Libia.
In urma summitului UE-Turcia desfasurat duminica, guvernul de la Ankara s-a angajat sa stavileasca valul de migranti in schimbul unui ajutor financiar cu o valoare initiala de trei miliarde euro - destinat refugiatilor sirieni de pe teritoriul turc - si a reluarii procesului de aderare a Turciei la UE, precum si a celui de liberalizare a vizelor pentru cetatenii turci, transmite Agerpres.