Potrivit publicației The Japan Times, este al optulea an consecutiv când cea de-a treia economie a lumii a întocmit o proiecţie de buget record, reflectând şi o creştere a cheltuielilor cu apărarea, întrucât Tokyo îşi propune să îmbunătăţească capacităţile în domenii noi, cum ar fi spaţiul şi ciberspaţiul.

Planul de cheltuieli pentru anul financiar care începe cu luna aprilie a fost de peste 100 de trilioane yeni pentru al doilea an consecutiv, incluzând cheltuieli cu sistemul medicale, a pensiilor publice şi a altor asigurări sociale. Guvernul va lărgi domeniul de învăţământ gratuity, potrivit News.ro.

În cadrul unei conferinţe de presă, după ce Cabinetul a aprobat bugetul, secretarul şef al cabinetului, Yoshihide Suga, a solicitat înţelegere din partea populaţiei în ceea ce priveşte mărimea bugetului.

"Veniturile suplimentare din majorarea impozitului pe consum vor fi utilizate cu măsurile de securitate socială, în timp ce societatea îmbătrânită necesită cheltuieli aferente”, a explicat Suga.

Pe baza estimării guvernului că economia Japoniei va creşte cu 2,1% în anul fiscal 2020, veniturile fiscale sunt estimate la un nivel record de 63,51 trilioane yeni, incluzând venituri mai mari din impozitul pe consum - până la 1,02 trilioane yeni comparativ cu bugetul iniţial pentru anul fiscal 2019.

Cota de impozitare a consumului a fost majorată după ce măsura a fost amânată de două ori.

Unii economişti din sectorul privat intervievaţi de Kyodo News au arătat că estimarea privind veniturile fiscale se bazează pe o prognoză de creştere economică „prea optimistă”.

Japonia se confruntă cu cel mai grav deficit de forță de muncă din ultimii 40 de ani, ce afectează deja grav unele sectoare şi riscă să cuprindă şi altele, din cauza îmbătrânirii populaţiei ţării. În ultimii ani, companii dintr-o serie de sectoare economice, de la industria auto la sectorul asistenţei acordate vârstinicilor, au avertizat că lipsa de personal începe să le afecteze activităţile.

Dificultăţile de a găsi angajaţi reflectă declinul populaţiei şi soliditatea economiei japoneze, după cinci ani de stimulente oferite de guvernul condus de premierul Shinzo Abe.

Pe de altă parte, numărul bebeluşilor născuţi în Japonia în acest an a coborât sub pragul de 900.000 pentru prima dată de la debutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în anul 1899, a anunţat, marţi, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Bunăstării Sociale.

Potrivit cifrelor oficiale, anul acesta în Japonia s-au născut 864.000 de bebeluşi, comparativ cu 918.400 anul trecut. Este al patrulea an consecutiv în care acest număr atinge un minim istoric.


Ritmul de scădere a natalităţii în Japonia este unul peste aşteptări. În urmă cu doi ani, Institutul Naţional pentru Studii cu privire la Populaţie se aştepta la 921.000 de bebeluşi născuţi în Japonia în anul 2019, iar acelaşi institut prognoza că abia în 2021 numărul de bebeluşi va scădea sub pragul de 900.000.

Scăderea natalităţii va pune presiuni asupra finanţării sistemului de asigurări sociale, având în vedere creşterea populaţiei în vârstă, ceea ce va afecta creşterea economică, susţin analiştii.