Consumul zilnic de gaze a fost de circa 65 de milioane de metri cubi, iar sursele de provenienţă au fost producţie internă (aproximativ 27-28 de milioane de metri cubi), gaz extras din depozite (circa 14-15 milioane de metri cubi) şi importuri, care au ajuns şi la 22 de milioane de metri cubi (adică 33% din consum), aceasta fiind cea mai mare cantitate de gaze importată într-o zi în ultimii cinci ani.

În depozitele de înmagazinare mai erau lunea trecută, la începutul perioadei geroase, circa 500 de milioane de metri cubi de gaze, din totalul de 1,8 miliarde de metri cubi, cât erau la începutul iernii. Însă cantitatea de gaze care poate fi extrasă din depozite la sfârşitul sezonului rece, adică spre primăvară, scade considerabil faţă de cea care poate fi scoasă când depozitele sunt pline, respectiv 28-30 de milioane de metri cubi pe zi.

Totuşi, consumatorii de gaze nu au resimţit dezechilibrele din sistem din aceste zile, cu excepţia centralei OMV Petrom, care produce electricitate din gaze şi care a fost oprită.

Potrivit site-ului Transgaz, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze care se află în sistem într-un anumit moment, a început să scadă de luni şi a ajuns miercuri la un pas de starea de risc (33 milioane de metri cubi), cantitatea de gaze din conductele magistrale fiind cu mult sub limita de funcţionare la parametri normali (peste 40 de milioane de metri cubi).

În noiembrie 2017, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, declara, în cadrul comisiei de anchetă parlamentară asupra activităţii ANRE, că stocul de gaze realizat pentru iarna următoare este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, astfel că România va fi nevoită să majoreze importurile cu 30% pentru a nu întrerupe consumatorii.

"La ora actuală, stocul pentru iarna 2017-2018 este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, în condiţiile în care consumul de gaze din România a crescut cu 7-8% în ultimul an. Astfel că la iarnă va fi necesar să importăm o cantitate de gaze mai mare decât anul trecut", a spus Sterian.

El a avertizat faptul că, în aceste condiţii, dacă furnizorii nu vor avea suficiente gaze ca să acopere livrările către clienţi, aceştia vor fi deconectaţi de la sistemul naţional de gaze.

"Cine nu se încadrează în nominalizări va fi restricţionat, dacă va consuma mai mult decât nominalizează. Dacă toţi consumă din zestrea, din line pack-ul conductei, fără să vină cu cantităţi de gaze care să fie injectate în SNT, pică sistemul naţional de gaze. Gândiţi-vă ce consecinţe ar putea fi pentru sistemul naţional energetic", a arătat Sterian.

În plus, potrivit lui Sterian, nu toată cantitatea de gaze aflată în depozite poate fi extrasă.

"Din cantitatea stocată de 2,2 miliarde de metri cubi, 300-400 milioane de metri cubi sunt stocuri moarte. Ce se extrage nu este o constantă, ci, pe măsură ce se epuizează energia din zăcământ, presiunea scade, iar cantităţile extrase din depozite scad şi ele. La începutul iernii putem extrage din depozite zilnic 27 milioane de metri cubi, dar spre sfârşitul ciclului, adică februarie-martie, cantitatea care poate fi extrasă scade", a mai spus directorul general al transportatorului de gaze.