Obligatiile de mediu impuse de stat la privatizarea esuata a Cupru Min

Guvernul a impus ofertantului la vanzarea Cupru Min sa isi asume, ca si clauze de mediu care nu pot fi negociate, investitii suplimentare in lucrari de drumuri si eventuale noi investitii care s-ar impune ulterior si ar depasi cuantumul estimat in prezent, refuzand in acelasi timp orice raspundere, scrie Mediafax.

Executivul nu a dorit sa semneze din partea sa vreo declaratie si nici sa acorde garantii ori despagubiri pentru probleme legate de protectia mediului, indiferent de momentul aparitiei acestora, releva un document oficial obtinut de MEDIAFAX.

Pentru a obtine garantii din partea Roman Copper privind realizarea investitiilor de mediu, reprezentantii statului au cerut in schimb constituirea unui depozit de 32 milioane euro, solicitare refuzata de firma canadiana.

Investitiile de mediu au fost evaluate de partea romana la 32,27 milioane euro, din care un minim de 17 milioane euro obligatoriu pentru acest an in vederea extractiei si prepararii minereurilor neferoase si rare.

Din suma totala a investitiei, 50.000 euro au fost calculate pentru extractia pietrei pentru constructii si a pietrei calcaroase, 12.600 euro pentru transport marfa, persoane, intretinere si reparatii auto, activitatea desfasurata la spatiile de cazare, restaurant si cantina, activitatea de paza, 17,32 milioane euro pentru extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare, 5,58 milioane euro pentru suprainaltarea barajului Valea Sesei in vederea exploatarii in siguranta a iazului de decantare si 9,3 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor de acces existente si realizarea unor drumuri noi.

Investitiile minime pentru acest an, de 17 milioane euro, au fost calculate pentru realizarea unei instalatii de recuperare a metalelor prin procedee biotehnologice (14,5 milioane euro), efectuarea unor lucrari privind stabilitatea haldelor de steril (2 milioane euro) si efectuarea unor lucrari de conservare la Valea Sesei si Valea Stefancei (500.000 euro).

Necesarul de investitii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro pana in 2015 (41 milioane euro investitii tehnologice si 20 milioane euro pentru descopertare), pentru achizitionarea de utilaje performante pentru intre fluxul tehnologic, cresterea capacitatii de depozitare a sterilului, dotarea cu utilaje a carierei Rosia Poieni si realizarea unei instalatii de recuperare a cuprului prin procedee biotehnologice.

Astfel, in proiectul contractului de vanzare-cumparare a Cupru Min au fost cuprinse ca si clauze nenegociabile urmatoarele prevederi:

- Pentru indeplinirea obligatiilor, raspunderilor si/sau masurilor de mediu si/sau de gospodarire a apelor stabilite de catre Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Alba si Agentia Regionala de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu, cumparatorul trebuie sa isi asume si obligatia de a realiza investitiile pentru protectia mediului destinate executarii obligatiilor. Potentialul Cumparator trebuie sa isi asume realizarea tuturor obligatiilor, raspunderilor si masurilor de mediu prevazute in avizele pentru privatizare, precum si a investitiilor suplimentare aferente suprainaltarii barajului Valea Sesei, a reabilitarii drumurilor existente si realizarea unor drumuri noi, in conformitate cu cerintele legislatiei de mediu in vigoare, prin convenirea unui cuantum de investitii destinate realizarii acestora.

- In cazul in care respectarea obligatiilor, raspunderilor si/sau masurilor privind protectia mediului si/sau gospodarirea apelor, stabilite in sarcina Societatii la data privatizarii sau ulterior, impun un cuantum investitional mai mare decat cel estimat de conducerea Societatii sau decat cel asumat de cumparator prin contractul de vaznare-cumparare de actiuni, Cumparatorul este avertizat ca nicio prevedere din oferta de vanzare si/sau din Dosarul de Prezentare si/sau din contractul de vanzare-cumparare in ansamblu nu va putea fi interpretata ca limitand raspunderea Societatii la valorile indicate in Dosarul de Prezentare si/sau in contractul de vanzare-cumparare de actiuni.

- Investitiile privind protectia mediului si/sau gospodarirea apelor necesare pentru conformarea la obligatiile, raspunderile si/sau masurile privind protectia mediului si/sau gospodarirea apelor vor fi realizate, in toate cazurile, integral.

- In cadrul procesului de privatizare, Cumparatorul va trebui sa isi asume si sa preia integral, indiferent de natura si de data aparitiei acestora, obligatiile, raspunderile si masurile de mediu, stabilite de autoritatile de mediu competente in sarcina Societatii sau decurgand din legislatia (inclusiv legislatia europeana) aplicabila in domeniul protectiei mediului, precum si obligatiile, raspunderile si/sau masurile privind gospodarirea apelor. De asemenea, Cumparatorul va trebui sa isi asume si sa preia integral obligatiile, raspunderile si/sau masurile suplimentare de mediu si/sau gospodarire si sa preia integral obligatiile, raspunderile si/sau masurile suplimentare de mediu si/sau de gospodarire a apelor considerate necesare de conducerea Societatii.

- Vanzatorul nu va raspunde pentru nicio obligatie, raspundere si/sau masura de mediu si/sau privind gospodarirea apelor rezultata din necesitatea conformarii activitatii Societatii cu cerintele legislatiei de protectie a mediului si/sau de gospodarire a apelor, indiferent de momentul apartiei cauzei care a generat acea obligatie, raspundere si/sau masura privind mediului si/sau gospodarirea apelor. Vanzatorul nu va acorda nicio declaratie, garantie sau despagubire pentru aspecte care au legatura cu protectia mediului si/sau gospodarirea apelor.

- Asumarea si preluarea de catre Cumparator a obligatiilor, masurilor si/sau raspunderilor de mediu stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului si/sau a celor privind gospodarirea apelor se va realiza prin convenirea unui cuantum investitional destinat realizarii acestora, cel putin la nivelul celui estimat de conducerea Societatii, si reprezinta elemente obligatorii care trebuie incluse in contractul de vanzare-cumparare de actiuni.

Toate aceste obligatii de mediu au fost aduse la cunostinta potentialilor cumparatori si prin dosarul de prezentare a companiei.

Primele incercari de privatizare au avut loc in 2008

Primele incercari de trecere in proprietate privata a Cupru Min - care detine exploatarea Rosia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei - au avut loc in 2008, cand compania era in subordinea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), informeaza Mediafax.

Prima oferta de vanzare a fost revocata intrucat reprezentantii Comisiei Europene au apreciat ca unele conditii atasate licitatiei cu strigare incalca regulile privind ajutorul de stat, putand reduce pretul de vanzare. Conditiile invocate erau mentinerea obiectului de activitate pe o perioada de minim zece ani si pastrarea contractului de cooperare, incheiat tot pe o perioada de zece ani.

A doua tentativa de vanzare a esuat tot in 2008. AVAS a sustinut atunci ca a luat decizia de revocare a ofertei din cauza lipsei de oportunitati determinata de contextul economic nefavorabil.

La cererea FMI, autoritatile de la Bucuresti au reanalizat vanzarea Cupru Min, trecuta intre timp la Ministerul Economiei, iar anul trecut intentionau sa cedeze integral compania pe piata de capital, renuntand insa, in final, la aceasta varianta. Metoda aleasa a fost licitatia. Ministerul Economiei a lansat anul trecut, prin OPSPI, licitatia cu un pret de pornire de aproape 60 de milioane de euro, si a extins de doua ori termenul de prezentare a ofertelor, pentru ianuarie, respectiv aprilie 2012.

Pana in septembrie institutia primise deja zece scrisori de intentie din partea unor potentiali investitori. Potrivit unor surse, de preluarea Cupru Min erau interesate compania canadiana Barrick, cel mai mare producator de aur din lume, si Mineco din Elvetia, care a cumparat Moldomin.

In Luna martie, cand se apropia termenul de depunere a ofertelor, ministrul Economiei, Lucian Bode, declara ca procesul de privatizare continua, desi ar fi fost o varianta si incheierea unui parteneriat public-privat.

La licitatie au depus oferte patru companii - Roman Copper Corp. Canada, Oz Minerals Limited Australia, Dundee Holding Olanda si Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind insa descalificata.

Firma Roman Copper Corp. a castigat licitatia, organizata la 26 martie, la pretul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste pretul de pornire, de 57,3 milioane euro.

O data cu acest anunt au aparut si controversele privind licitatia. La acel moment despre Roman Copper Corp (al carei nume a fost transmis prima data, oficial, gresit, "Roman Cooper Corp") erau extrem de putine informatii publice, aproape toate referintele disponibile punand-o in legatura cu depunerea documentelor pentru Cupru Min.

Ulterior a reiesit ca Roman Copper este o firma fondata, pentru participarea la licitatia Cupru Min, de catre banca de investitii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada), specializata in finantarea de proiecte miniere pe cele cinci continente.

In ziua urmatoare licitatiei seful OPSPI, Florin Vladan, anunta ca Roman Copper nu are nicio obligatie de investitii si de continuare a activitatii la compania romaneasca, declarandu-se totodata multumit ca statul obtinuse de aproape patru ori mai mult pe Cupru Min fata de cat ceruse.

Vladan sustinea ca daca firma canadiana va dori sa extraga cupru atunci va trebui sa investeasca 92 milioane de euro pentru a decoperta mari suprafete de teren.

Ministerul Economiei a anuntat ulterior ca Bayfront Capital Partners va sustine preluarea actiunilor detinute de stat la Cupru Min Abrud si plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa si SUA, institutia neprecizand insa la ce investitori se refera.

Pretul de 200 de milioane de euro a fost remarcat si de premierul Mihai Razvan Ungureanu, care a apreciat ca privatizarea Cupru Min este efectul credibilitatii Guvernului si al "febrei unei frenezii economice", oficialul insistand asupra faptului ca statul a incasat de patru ori mai mult decat pretul scontat pentru o societate aflata in faliment, o "gaura neagra".

El a sustinut ca firma miniera are datorii foarte mari, care ar urma sa duca la faliment, si ca acuzatiile legate de privatizare se aseamana cu sloganul din anii 90 "Nu ne vindem tara".

La cateva zile de la licitatie, pretul de licitatie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societatii si cantitatea de cupru care poate fi exploatata in urma unor investitii estimate chiar de conducerea unitatii, nu de catre un evaluator independent, fara sa fie luata in considerare si valoarea zacamantului.

Patrimoniul Cupru Min pe baza caruia a fost stabilit pretul la licitatie a fost evaluat de catre o firma cu sediul intr-un apartament din judetul Alba, pe baza unor date culese in 2008 si actualizate in 2010. Firma "Evaluar" din Alba-Iulia, cu un numar mediu de patru angajati in 2010 si un capital social subscris de 5.000 lei, a evaluat doar patrimoniul companiei, nu si volumul de investitii care trebuie asumate de catre cumparator.

Marti seara, premierul Ungureanu arata ca zacamantul Cupru Min este foarte mare si dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar a invocat ca acesta are o concentratiede cupru extrem de mica in minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zacamantul exploatat la suprafata sa aiba nevoie de o tehnologie foarte buna pentru a se obtine profit prin exploatare.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigura o cantitate de doua milioane tone cupru, care la cotatia actuala pe piata internationala, de 8.500 dolari/tona, conduce la o valoare totala de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare si productie, potrivit unor specialisti din industrie.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu a revenit joi cu declaratii pe tema privatizarii Cupru Min, afirmand ca aceasta companie trebuie vanduta deoarece este complet neprofitabila, iar o investitie de miliarde de euro din partea statului pentru revitalizarea acesteia ar fi creat un deficit enorm, precizand totodata ca cel care cumpara compania are si posibilitatea de a revinde unitatea.

Termenul limita de incheiere a contractului cu Roman Copper a expirat vineri. Negocierile au inceput joi seara si au continuat pe tot parcursul zilei de vineri, prelungindu-se deoarece statul a insistat ca investitorul sa deschida un cont escrow in suma de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura ca investitiile de mediu vor fi realizate, o alta conditie la care partea romana nu a renuntat fiind publicarea contractului.

Intr-un document obtinut de Mediafax se arata ca in contractul de vanzare-cumparare a Cupru Min vor fi incluse, ca si clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumparatorul trebuie sa isi asume obligatia de a realiza investitiile pentru protectia mediului, dar si investitii suplimentare pentru suprainaltarea barajului Valea Sesei si reabilitarea drumurilor existente si realizarea unor drumuri noi.

"Vanzatorul nu va raspunde pentru nicio obligatie, raspundere si/sau masura de mediu si/sau privind gospodarirea apelor rezultata din necesitatea conformarii cu cerintele de protectie a mediului, indiferent de momentul aparitiei cauzei care a generat acea obligatie. Vanzatorul nu va acorda nicio declaratie, garantie sau despagubire pentru aspecte care au legatura cu protectia mediului", se spune in document.

In document se mentioneaza ca necesarul de investitii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat pana in 2015, iar investitiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare.

Negocierile nu s-au finalizat insa prin semnarea contractului, vanzarea esuand deoarece firma canadiana a refuzat sa depuna intr-un cont bancar o garantie pentru investitiile de mediu, sa achite in maxim o luna pretul pentru actiuni si sa accepte publicarea documentului de privatizare.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anuntat, la finalul negocierilor, ca partea romana a cerut firmei canadiene sa constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investitiilor de mediu, sa plateasca suma pentru actiuni, de 200,7 milioane euro, in termen de 30 zile de la obtinerea avizului Consiliului Concurentei si autorizatiei integrate de mediu-ambele fiind conditii suspensive in contract.

"Roman Copper nu a aderat la aceste conditii. Ministerul Economiei va analiza situatia creata si suntem pregatiti sa reluam privatizarea", a spus Bode.

Seful OPSPI, Florin Vladan, a afirmat la randul sau ca modul in care avocatii Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost "putin neprofesionist".

"Modul in care avocatii Roman Copper au negociat a fost putin neprofesionist, nu se poate sa negociezi unele clauze, sa le accepti, iar dupa aceea sa te reintorci", a spus Vladan. Aceeasi idee a fost sustinuta si de ministrul Economiei, care a afirmat ca avocatii Roman Copper au acceptat initial constituirea contului ca garantie si publicarea contractului, dar ulterior acestia vorbeau cu cei pe care ii reprezinta si se razgandeau.

Cupru Min a incheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfarsitul anului 2011 a inregistrat o cifra de afaceri neta de 150,6 milioane lei si un profit net de 30,7 milioane lei.

La sfarsitul anului 2011 compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind catre Electrica Distributie Transilvania Sud, de 58 milioane lei, potrivit unui document oficial. Din acest considerent, statul a tratat compania ca fiind in faliment.