Decizia a anulat imediat ceea ce fusese una din pieţele europene cu cele mai bune performanţe ale anului şi a provocat dificultăţi până în Austria, unde bănci precum Erste şi Raiffeisen, care operează în România, au înregistrat scăderi semnificative.

Declinul vine după ce marţi seară Guvernul a anunţat noi taxe pentru bănci şi companiile de energie precum şi măsuri care vizează fondurile private de pensii.

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

Există de asemenea un plan de plafonare a preţului gazelor, aplicarea unei taxe la cifra de afaceri a companiilor de energie şi de telecomunicaţii şi modificări la Pilonul 2 de pensii.

Indicele principal al Bursei de la Bucureşti înregistra miercuri un declin de 12,2%, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania şi ale BRD (subsidiara grupului francez Societe Generale) au scăzut cu 18% şi, respectiv, 10,3%.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi investitorii au criticat măsurile, apreciind că vor afecta consumatorii şi băncile şi au solicitat Guvernului să renunţe la aceste planuri.

"Avalanşa de măsuri fiscal-bugetare anunţate cu câteva zile înainte de sfârşitul anului şi cu un impact semnificativ asupra întregii economii este inacceptabilă, fiind în acelaşi timp simptomul unei fracturi între guvernanţi şi agenţii economici", consideră reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), care reuneşte 45 de organizaţii şi membri asociaţi.

Şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a solicitat retragerea imediată a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind noile măsuri fiscale anunţate de către ministrul de Finanţe în data de 18 decembrie cu intenţia de a fi implementate începând cu 1 ianuarie 2019.

"Considerăm că măsurile propuse, precum şi maniera de adoptare a acestora sunt lipsite de responsabilitate şi chibzuinţă şi induc un haos generalizat în economia românească, fapt confirmat de primele reacţii pe piaţa de capital, care indică o erodare rapidă a încrederii investitorilor în numai câteva ore de la anunţarea acestui OUG. Facem din nou apel la respectarea cadrului legal privind transparenţa decizională şi consultările publice", afirmă reprezentanţii investitorilor americani.

În urma declinului de 12%, indicele principal al Bursei de la Bucureşti se îndreaptă spre cea mai slabă zi înregistrată vreodată, care a fost în ianuarie 2009, şi face ca un an deja greu să arate şi mai rău pentru pieţele din Europa Centrală, unde doar Bucureştiul înregistra creşteri vizibile, înainte de scăderea semnificativă de miercuri.

De la începutul anului şi până în prezent, indicele Bursei din Praga a scăzut cu 7%, cel al Bursei de la Varşovia cu aproape 6%, după ce investitorii au început să-şi retragă fondurile de pe pieţele emergente.

Analiştii de la Morgan Stanley susţin că taxa pe bănci implică o reducere a profiturilor totale de peste 50%.

Deşi alte state din Europa Centrală şi de Est au introdus taxe bancare în ultimii ani, niciuna nu a fost legată de ratele interbancare.

"Legarea unei taxe bancare de evoluţia ROBOR este o măsură fără precedent şi ar putea submina controlul băncii centrale asupra politicii sale monetare", consideră BCR.

În Austria, titlurile Erste Bank, care generează 8,4% din venituri de pe urma subsidiarei Banca Comercială Română, au scăzut cu 10%, cel mai mare declin înregistrat de o acţiune din indicele STOXX 600, în timp ce acţiunile Raiffeisen Bank International, care are aproximativ 6% din activele sale în România, înregistrau o scădere de 3,8%.

Şi la Praga Bursa a înregistrat un recul de 2,2%, la cel mai redus din iulie 2017, iar titlurile Erste listate în Cehia au scăzut cu 8%. Indicele principal al Bursei de la Budapesta era de asemenea pe roşu.