"Am revizuit in jos deviatia PIB ca urmare a mai multor factori, dar in special ca urmare a efectelor probabile ale aprobarii si intrarii in vigoare a Legii privind darea in plata. (...) Punerea in practica a Legii privind darea in plata descurajeaza cresterea economica si ne-a determinat sa modificam traiectoria deviatiei PIB", a explicat guvernatorul in cadrul conferintei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei.

Potrivit acestuia, Banca Nationala nu si-a schimbat pozitia fata de acest act normativ, insa acum a intervenit un factor de noutate, si anume publicarea Legii in Monitorul Oficial.

"A intervenit nou faptul ca legea a fost aprobata. Nu mai avem ce sa discutam aici si trebuie sa evaluam impactul in noile conditii. Nu ne-am modificat opinia, dar incepem sa calculam impactul. Iar in ceea ce priveste impactul, dominanta este incertitudinea. Pe ce ne-am bazat? Pe opiniile care s-au exprimat in piata de catre juristi, bancheri, pe faptul ca noi nu vedem exact care va fi reactia diversilor debitori si pe cateva interpretari greu de clarificat ale textului ale legii. Asta inseamna incertitudine. Si atunci de ce spunem aici efectele probabile ale implementarii, daca este incertitudine? Pentru doua motive: incertitudine inseamna descurajarea creditului, ca nu se apuca nimeni sa dea mai multe credite daca are o viziune neclara, in ceata, asupra unui cadru legislativ. Deci aici mergem aproape spre probabilitati ridicate: creditul in Romania va fi descurajat. Ca urmare, si cresterea economica", a subliniat Mugur Isarescu, potrivit Agerpres.

In plus, un semnal de incetinire a creditarii este dat de reactia bancilor. "Au anuntat ca o vor contesta (Legea -n.r.), si-au schimbat conditiile de creditare. Toate duc spre o crestere mult atenuata a creditarii in Romania. Nu puteam in prognozele noastre de inflatie sa nu tinem cont de aceste lucruri", a subliniat guvernatorul BNR.

Asadar, seful bancii centrale spune ca, din traiectoria deviatiei PIB cuprinsa in Raportul supra inflatiei se observa ca excesul de cerere creste in continuare, dar semnificativ sub ceea ce s-a prognozat anterior (in raportul din februarie - n.r.)

La revizuirea in jos a traiectoriei deviatiei PIB fata de nivelul potential au mai contribuit, potrivit guvernatorului BNR, si conduita politicii fiscale, conditiile monetare in sens larg, "adecvate asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu, contribuind la realizarea unei cresteri economice sustenabile", in timp ce efectul cererii externe este considerat neutru.

BNR a revizuit in scadere prognoza de inflatie pentru acest an, la 0,6%, mai putin cu 0,8 puncte procentuale fata de estimarea anuntata in februarie, potrivit Raportului trimestrial asupra inflatiei.

Pentru 2017, BNR a prognozat o inflatie de 2,7%, de asemenea in scadere fata de estimarea din februarie, cand banca centrala previziona o crestere a preturilor de consum de 3,4% pentru sfarsitul anului viitor.

"Grosul inflatiei, mai ales pentru la anul vine din CORE 2 ajustat (inflatia de baza, fara preturile produselor administrate, fara preturile produselor volatile si fara cele la alcool si tutun - n.r.). Vedem ca excesul de cerere care se va instaura incepand cu acest an isi va spune cuvantul si el ne va defini comportamentul viitor. Intr-un mediu incert, acesta este mesajul Consiliului de Administratie al BNR, trebuie sa iti maresti vigilenta si sa iti pregatesti toate instrumentele pentru a pastra nu numai stabilitatea preturilor, dar si stabilitatea financiara", a explicat guvernatorul BNR.

Conform raportului, fara impactul de runda I al reducerii cotei de TVA, rata inflatiei ar atinge 1,9% in 2016 si 2,9% in 2017.

Si Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in scadere la 0,9% proiectia de inflatie pentru sfarsitul acestui an, de la 1,8% cat a estimat in prognozele anterioare (de toamna si de iarna).

Potrivit prognozei de primavara, inflatia medie anuala a fost, de asemenea, revizuita in scadere, la minus 0,7%, fata de 0% in prognoza de iarna.

Pentru 2017, CNP estimeaza o inflatie de 2,5% la sfarsitul anului, nivel similar celui prognozat in iarna, iar media anuala a fost, de asemenea, mentinuta la 2,3%. Nemodificate au ramas si prognozele in ceea ce priveste inflatia la sfarsitul lui 2018 - 2,3% si 2019 - 2,2%.

In privinta cursului de schimb, CNP estimeaza pentru 2016 o medie anuala in urcare la 4,46 lei/euro, fata de 4,4 lei/euro in prognoza de iarna, si de 4,44 lei/euro pentru 2017, in crestere fata de 4,42 lei/euro in prognoza anterioara.